România pune în aplicare strategia de reducere a risipei alimentare din acest an

Categoria părinte: Revista presei de mediu Categorie: Arhiva 2015 Publicat: Vineri, 09 Ianuarie 2015 Tipărire Email

FAO estimează că la nivel mondial se iroseÅŸte o treime din alimentele produse, ceea ce înseamnă de trei ori hrana necesară pentru întreaga populaÅ£ie a globului, iar valoarea pierderilor reprezintă de ÅŸase ori valoarea ajutoarelor mondiale alocate pentru dezvoltare. La nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 de milioane de tone, din care 2,5% revin României. În acest context, autoritățile române au decis în urmă cu doi ani înfiinÈ›area unui grup de lucru care să elaboreze o stategie pentru combaterea risipei alimentare la nivel naÈ›ional. Potrivit directorului general al DirecÅ£iei Generale Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii ÅŸi Dezvoltării Rurale (MADR), Viorel Morărescu, România va începe chiar din acest an să reducă risipa alimentară.

Care a fost punctul de pornire pentru elaborarea unei stategii la nivel național pentru reducerea risipei alimentare?

Având în vedere mai mulÈ›i factori printre care reamintim Raportul Comisiei Europene pentru agricultură ÅŸi dezvoltare rurală referitor la evitarea reducerii risipei de alimente, dar È™i RezoluÅ£ia Parlamentului European din 19 ianuarie 2012, care are printre obiective reducerea cu 50% a risipei alimentare la nivel EU, până în anul 2020, la iniÈ›iativa MADR, la sfârÅŸitul anului 2013, s-a constituit un grup de lucru pentru stabilirea unor obiective strategice pe termen scurt, mediu ÅŸi lung pentru reducerea risipei alimentare, pe sectoare ÅŸi domenii.

Grupul de lucru interinstituÈ›ional îÈ™i propune elaborarea unei Strategii naÈ›ionale pentru reducerea risipei alimentare ÅŸi managementul deÅŸeurilor alimentare, precum È™i elaborarea unui cadru legislativ naÈ›ional pentru reducerea risipei alimentare ÅŸi managementul deÅŸeurilor alimentare.

Care sunt principalele linii pe care se va axa viitoarea strategie?

Viitoarea strategie urmăreÈ™te punerea în aplicare a unui Plan NaÅ£ional de AcÅ£iune pentru reducerea risipei alimentare care să conÈ›ină studii ÅŸi anchete privind evaluarea ÅŸi dimensionarea fenomenului risipei alimentare pe întregul lanÅ£ agroalimentar la nivel naÈ›ional, măsuri de conÅŸtientizare a consumatorilor prin campanii de informare ÅŸi realizarea unui ghid de consum al alimentelor care să fie distribuit în ÅŸcoli, instituÅ£ii ÅŸi autorităţi publice, organizaÅ£ii care să-ÅŸi asume responsabilitatea socială ÅŸi implicaÅ£iile economice ale risipei alimentare.

De asemenea, se urmăreÈ™te organizarea unor campanii de comunicare, educaÅ£ie ÅŸi acÅ£iuni de responsabilitate socială, dar È™i a unor platforme de comunicare on-line ÅŸi conexiunea la alte grupuri de comunicare ÅŸi acÅ£iune. Totodată se vor constitui grupuri de lobby ÅŸi advocacy pentru includerea strategiei de reducere a risipei alimentare în politicile publice ÅŸi măsurile de educaÅ£ie ÅŸi dezvoltare durabilă la nivel naÅ£ional ÅŸi transnaÈ›ional.

Cine sunt membrii grupului de lucru care elaborează această strategie? De ce nu participă marii retaileri?

Membrii grupului de lucru sunt reprezentanţi ai 24 de autorităţi, instituţii şi organizaţii non-guvernamentale. Amintesc aici Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor Publice, A.N.S.V.S.A, Consiliul Concurenţei. Avem de asemenea reprezentanți ai patronatelor din industria cărnii și a laptelui, din industria de morărit și panificație.

Cei din retail vor anumite lucruri. Dacă fac ceva se aÈ™teaptă ca statul să le ofere altceva în schimb, să-È™i reducă niÈ™te cheltuileli. Vorbim de câteva entități: producători, procesatori, retailer È™i consumatori. Pe tot acest lanÈ› cei mai nemulÈ›umiÈ›i sunt retailerii care, din punctul meu de vedere, pun la dispoziÈ›ie un spaÈ›iu pe care îl închiriază È™i vor să scoată maxim de profit. Orice pierdere o plăteÈ™te producătorul, procesatorul È™i consumatorul. Marea problemă cu retaileri este că ar vrea să primească, dar fără să ofere ceva în schimb.

Cum comentaÈ›i clasarea Românie pe poziÈ›ia a 9-a în UE în ce priveÈ™te risipa alimentară?

Conform ultimelor estimări, în perioada 2006 – 2012, risipa alimentară la nivel european s-a dublat, iar ritmul de creÅŸtere a fost din ce în ce mai mare, în fiecare an. România ocupă locul 9 la nivelul UE, ceea ce reprezintă 2,55% din totalul risipei la nivel UE. Clasamentul este condus de Marea Britanie (16,12%), Germania (11,63%) È™i Olanda (10,59%).

Cum se spune întotdeauna este loc de mai bine. La fel ca în restul țărilor membre UE problema e că se aruncă. Aici apar o serie întreagă de probleme ÅŸi totul porneÅŸte de la educaÈ›ie. Problema este să începem un proces de educaÈ›ie È™i informare. ToÈ›i trebuie sa fim implicaÈ›i, cu o mai bună comunicare È™i transparență, care este foarte importantă.

Care sunt propunerile grupului de lucru pentru combaterea risipei alimentare È™i când va intra în dezbatere publică?

Ne propunem crearea unei platforme comune de comunicare ÅŸi informare a grupului ÅŸi constituirea unor subgrupuri tematice, on-line, cu acces public la baza de informare, atât din paginile web a membrilor cât ÅŸi din Google, în vederea intensificării acÈ›iunilor ÅŸi realizarea obiectivelor.

Ne dorim accesarea unor fonduri ÅŸi programe de finanÈ›are pentru realizarea strategiei. În acest sens a fost depus un proiect la Aria Tematică A10 – Cooperare pe SUERD, în luna septembrie 2014 ÅŸi urmează lansarea unei noi propuneri pe Aria Tematică A8 Competitivitate – gestionată de Ministerul Economiei, care va fi susÅ£inut în grupul de lucru din care MADR ÅŸi alÅ£i membri fac parte.

De asemenea, urmărim susÅ£inerea acÅ£iunilor prin PNDR, reducerea risipei alimentare fiind deja avizată în Strategia MADR 2014-2020. Dorim în aceeaÈ™i măsură lansarea unor acÈ›iuni de responsabilitate socială pe lanÅ£ul agroalimentar prin reducerea risipei alimentare È™i susÅ£inerea unor măsuri de reducere a taxelor ÅŸi impozitelor, fundamentate ÅŸi elaborate după analize ÅŸi dezbateri în grup, cu factorii interesaÅ£i.

Estimăm ca în prima parte a acestui an Strategia să intre în dezbatere publică.

Până la finalizarea acestei strategii cum putem acÈ›iona pentru a reduce risipa alimentară?

În primul rând prin implicarea publicului prin lansarea unor campanii de informare ÅŸi conÅŸtientizarea. Apoi acestea ar trebui desfășurate în paralel cu acÈ›iuni de educare a tinerilor ÅŸi elevilor din clasele primare, în parteneriat cu Ministerul EducaÈ›iei, care face parte din grupul de lucru, È™i cu care am avut deja discuÅ£ii.

Care este opinia dumneavoastră despre inițiativele ONG de reducere a risipei alimentare? Schimbă ceva?

La modul general vorbind despre ONG-uri, din punctul meu de vedere, sunt unele care sunt performante ÅŸi dau dovadă de seriozitate, ÅŸi sunt altele care urmăresc doar obÅ£inerea unui profit ÅŸi nu mai rămân banii suficienÅ£i pentru obiectivul respectiv. Cred că ÅŸi mass-media au un rol foarte important în popularizarea celor care se implica care să fie astfel transformate în niÅŸte „locomotive” care să tragă lucrurile într-o direcÅ£ie pozitivă.

Accesări: 4345
Print Friendly, PDF & Email

Sustinem