Situatia ecologica a Marii Negre, inrautatita in ultimii 35 de ani

Categoria părinte: Revista presei de mediu Categorie: Arhiva 2012 Publicat: Joi, 01 Noiembrie 2012 Tipărire Email

Ca in fiecare an, pe 31 octombrie se celebreaza Ziua Marii Negre, zi care marcheaza data semnarii primului Program Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia Marii Negre in anul 1996.
Marea Neagra colecteaza apele de pe un teritoriu de peste 430.000 de kilometri patrati, unde traiesc peste 160 de milioane de oameni.
“Situatia ecologica a Marii Negre s-a inrautatit in ultimii 35 de ani, din cauza reziduurilor transportate de raurile din 17 tari, a pescuitului excesiv si a deversarilor necontrolate de produse petroliere. In Romania, Turcia, Rusia, Ucraina, Georgia si Bulgaria, deseurile solide au fost aruncate direct pe tarm, iar apele menajere deversate, cu mari cantitati de substante organice, au determinat fenomenul de "inflorire a apelor", care a dus la moartea multor specii de pesti, delfini si a altor organisme marine”, potrivit Mare Nostrum.
Parteneriat de mediu in cadrul Sinergiei Marii Negre
Avand in vedere ca problemele de mediu care au generat afectarea mediului marin al Marii Negre au caracter transfrontalier, in anul 1992 a fost semnata, la Bucuresti, Conventia pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii, ca o baza pentru colaborarea intre statele riverane precum si ca un cadru de actiune cu principalele organizatii regionale si internationale, care pot contribui la solutionarea lor, se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului si Padurilor (MMP).
Imediat dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, Comisia Europeana a lansat o initiativa politica, numita Sinergia Marii Negre, prin care s-au stabilit principalele prioritati, directii de actiune si colaborare cu statele din regiune.
Dat fiind ca problematica de protectie a mediului a fost considerata o prioritate, alaturi de transporturi si energie, in anul 2010 a fost lansat Parteneriatul de mediu din cadrul Sinergiei Marii Negre.
„Suntem convinsi ca, odata devenit operational, acest parteneriat va fi un instrument foarte important pentru realizarea unui mare numar de actiuni identificate in cadrul proiectelor UNDP/GEF din ultimii 20 de ani. Depinde numai de noi ca acest instrument sa fie utilizat cat mai curand. In acest sens, consideram ca la nivelul expertilor trebuie gasite cat mai rapid domeniile si proiectele prioritare care ar putea fi sprijinite de Parteneriat”, a afirmat ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb.
Din 26 de specii de pesti,
cu valoare comerciala, au mai ramas 5
O mare contributie la poluarea marii o au si cele 3 fluvii care se varsa in Marea Neagra – intre care si Dunarea – si care vehiculeaza circa 60.000 de tone deseuri industriale pe an. Studii recente au aratat ca Marea Neagra se confrunta cu probleme majore. Dintre cele 26 de specii de pesti cu valoare comerciala, care traiau aici, odinioara, nu au mai ramas decat 5.
“Poluarea marina nu tine cont de granite. Marea Neagra poate fi salvata doar daca cele 6 tari vor conlucra pentru acest scop comun. Astfel, se impune ca autoritatile, sectorul de afaceri, organizatiile neguvernamentale si cetatenii sa-si asume o parte din responsabilitatea fata de protectia mediului marin si costier, prin schimbarea atitudinii si sa intelega necesitatea unor actiuni privind dezvoltarea durabila a Marii Negre”, concluzioneaza Mare Nostrum.

Ca in fiecare an, pe 31 octombrie se celebreaza Ziua Marii Negre, zi care marcheaza data semnarii primului Program Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia Marii Negre in anul 1996. Marea Neagra colecteaza apele de pe un teritoriu de peste 430.000 de kilometri patrati, unde traiesc peste 160 de milioane de oameni.

“Situatia ecologica a Marii Negre s-a inrautatit in ultimii 35 de ani, din cauza reziduurilor transportate de raurile din 17 tari, a pescuitului excesiv si a deversarilor necontrolate de produse petroliere. In Romania, Turcia, Rusia, Ucraina, Georgia si Bulgaria, deseurile solide au fost aruncate direct pe tarm, iar apele menajere deversate, cu mari cantitati de substante organice, au determinat fenomenul de "inflorire a apelor", care a dus la moartea multor specii de pesti, delfini si a altor organisme marine”, potrivit Mare Nostrum.

Avand in vedere ca problemele de mediu care au generat afectarea m


ediului marin al Marii Negre au caracter transfrontalier, in anul 1992 a fost semnata, la Bucuresti, Conventia pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii, ca o baza pentru colaborarea intre statele riverane precum si ca un cadru de actiune cu principalele organizatii regionale si internationale, care pot contribui la solutionarea lor, se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului si Padurilor (MMP).

Imediat dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, Comisia Europeana a lansat o initiativa politica, numita Sinergia Marii Negre, prin care s-au stabilit principalele prioritati, directii de actiune si colaborare cu statele din regiune. 

Dat fiind ca problematica de protectie a mediului a fost considerata o prioritate, alaturi de transporturi si energie, in anul 2010 a fost lansat Parteneriatul de mediu din cadrul Sinergiei Marii Negre.

„Suntem convinsi ca, odata devenit operational, acest parteneriat va fi un instrument foarte important pentru realizarea unui mare numar de actiuni identificate in cadrul proiectelor UNDP/GEF din ultimii 20 de ani. Depinde numai de noi ca acest instrument sa fie utilizat cat mai curand. In acest sens, consideram ca la nivelul expertilor trebuie gasite cat mai rapid domeniile si proiectele prioritare care ar putea fi sprijinite de Parteneriat”, a afirmat ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb. 

O mare contributie la poluarea marii o au si cele 3 fluvii care se varsa in Marea Neagra – intre care si Dunarea – si care vehiculeaza circa 60.000 de tone deseuri industriale pe an. Studii recente au aratat ca Marea Neagra se confrunta cu probleme majore. Dintre cele 26 de specii de pesti cu valoare comerciala, care traiau aici, odinioara, nu au mai ramas decat 5.

“Poluarea marina nu tine cont de granite. Marea Neagra poate fi salvata doar daca cele 6 tari vor conlucra pentru acest scop comun. Astfel, se impune ca autoritatile, sectorul de afaceri, organizatiile neguvernamentale si cetatenii sa-si asume o parte din responsabilitatea fata de protectia mediului marin si costier, prin schimbarea atitudinii si sa intelega necesitatea unor actiuni privind dezvoltarea durabila a Marii Negre”, concluzioneaza Mare Nostrum.

Preluat de pe green-report.ro

Accesări: 3775
Print Friendly, PDF & Email

Sustinem