MUNŢII MĂCIN - Paradisul biodiversităţii

Publicat: Luni, 04 Iulie 2011 Tipărire Email

Sud-estul României conţine una dintre cele mai deosebite 12 bioregiuni ale Europei, şi anume Munţii Măcin. Aceştia se găsesc în judeţul Tulcea, un spaţiu aflat sub influenţa Dunării şi a Mării Negre. Parcul Naţional al Munţilor Măcin se întinde pe 11.151,85 hectare, fiind un laborator în aer liber pentru geologi.
Ce înseamnă acest lucru? Un loc care  este evaluat şi apreciat pentru  bogăţia moştenirii naturale şi etno-culturale, care contribuie la dezvoltarea comunităţilor ce îl înconjoară.
Munţii Măcinului, cel mai vechi pământ al Europei, formează o „insulă" de roci metamorfice şi eruptive şi unde cel mai înalt pisc este Vârful Ţutuiatul, cu o înălţime de 467 de metri.
Una din caracteristicile deosebite ale acestui parc naţional o reprezintă cele patru zone de protecţie: zona strict protejată, zona de protecţie integrală, zona de conservare durabilă şi zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane; acestea încearcă menţinerea pe termen lung a zonei si nu popularea acesteia cu elemente străine.
Impărţirea faunei şi a florei pe trei etaje are şi ea un rol deosebit în dobândirea titlului de „Paradis natural" al parcului. Primul strat reprezintă plantele şi speciile mediteraneene, al doilea speciile feloterme, iar cel de-al treilea, speciile balcanice, iubitoare de umiditate.
Parcul Naţional Munţii Măcin constituie un habitat natural complex, ce dispune de specii unice de arbori şi animale, precum şi de un ecosistem caracteristic, supravegheat în mod constant de către cercetători: 1.770 de specii de plante, dintre care 72 sunt protejate, iar 27 de specii se găsesc numai în această regiune, 181 specii de păsări, dintre care 37 sunt strict protejate la nivel internaţional, 47 de specii de mamifere, 1.436 specii de insecte, cu peste 900 de specii de fluturi, 11 specii de reptile şi 7 specii de amfibieni.
Această diversitate de specii e concentrată în şase tipuri de ecosisteme certificate la nivel european.
Conservare şi valorizare
Pentru a putea conserva habitatul acestor specii sunt necesare anumite măsuri ce trebuie dezvoltate de managementul parcului. Conservarea speciilor rare şi vulnerabile este scopul principal al parcului, fiind urmat de un sistem elaborat de monitorizare pentru schimbarea evaluării speciilor-cheie a habitatelor şi a ecosistemelor.
Alte măsuri sunt: îmbunătăţirea stării de protecţie a speciilor prioritare şi habitatelor, determinarea biodiversităţii parcului, stării şi funcţionării ecosistemelor şi dezvoltarea unei baze de date operaţionale privind biodiversitatea parcului şi stării acesteia.
Datorită biodiversităţii şi a traseelor oferite de acest parc, valoarea turistică a munţiilor Dobrogei tinde să fie din ce în ce mai valorificată. Astfel, s-a început promovarea turismului ecvestru, a cicloturismului şi a turismului vitivinicol în Munţii Măcin. Se pare că Munţii Dobrogei sunt o adevărată atracţie, acest lucru este dovedit şi prin mărturiile turiştilor, care afirmă ca diversitatea în această zonă poate fi regăsită în alte ţări la înălţimi mult mai mari.
Potrivit directorului parcului, Viorel Roşca, această zonă încearcă să îşi facă cât mai cunoscut potenţialul turistic, punând astfel în lumină diversitatea biologică şi geologică a uneia dintre cele mai vechi zone muntoase ale continentului european.
MEDIU PROTEJAT
Agricultura bio - un potenţial neexploata
O formă de protecţie a Parcului Naţional Munţii Măcin este promovarea agriculturii bio pen-tru terenurile din jurul ariei protejate. Culturile bio contribuie la protejarea speciilor care trăiesc in habitatul Munţii Măcin. Astfel sunt asigurate sursele de hrana pentru roză-toare care constituie, la rândul lor, hrana pentru păsările răpitoare.
Ni s-a vorbit despre un proiect prin care se doreşte promovarea agriculturii bio. Din păcate, mentalitatea locuitorilor este greu de schimbat, considerând că nu este necesar sa fie etichetaţi bio de vreme ce trăiesc tradiţional. Directorul parcului, Viorel Roşca, a evocat răspunsul agricultorilor prin care se explică, într-un fel, atitudinea lor: „Eu mănânc sănătos, produc sănătos de sute de ani.
De ce îmi trebuie eticheta ta?". Reminiscenţele comunismului încă mai există, iar orice asociaţie este comparată cu CAP-ul prin care li s-au confiscat terenurile în anii '60. De aceea, este foarte important să li se explice ţăranilor că există mai multe avantaje în urma constituirii unor asociaţii, iar ei îşi păstrează toate drepturile asupra pământului.
Viorel Roşca a descris paşii prin care a reuşit implementarea proiectului. La începutul pro-iectului s-au înscris 5 fermieri cu 50 ha, iar la ora actuală, proiectul s-a extins la 25 de oameni şi 15.000 ha.
Aşadar, agricultura bio este o modalitate prin care se pro-tejează mediul şi, în acelaşi timp, o sursă de venit pentru comunităţile care trăiesc în jurul parcului şi care, pot astfel, să-şi păstreze obiceiurile.

Sud-estul României conţine una dintre cele mai deosebite 12 bioregiuni ale Europei, şi anume Munţii Măcin. Aceştia se găsesc în judeţul Tulcea, un spaţiu aflat sub influenţa Dunării şi a Mării Negre. Parcul Naţional al Munţilor Măcin se întinde pe 11.151,85 hectare, fiind un laborator în aer liber pentru geologi.

Munţii Măcinului, cel mai vechi pământ al Europei, formează o „insulă" de roci metamorfice şi eruptive şi unde cel mai înalt pisc este Vârful Ţutuiatul, cu o înălţime de 467 de metri.

Una din caracteristicile deosebite ale acestui parc naţional o reprezintă cele patru zone de protecţie: zona strict protejată, zona de protecţie integrală, zona de conservare durabilă şi zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane; acestea încearcă menţinerea pe termen lung a zonei si nu popularea acesteia cu elemente străine.

Parcul Naţional Munţii Măcin constituie un habitat natural complex, ce dispune de specii unice de arbori şi animale, precum şi de un ecosistem caracteristic, supravegheat în mod constant de către cercetători: 1.770 de specii de plante, dintre care 72 sunt protejate, iar 27 de specii se găsesc numai în această regiune, 181 specii de păsări, dintre care 37 sunt strict protejate la nivel internaţional, 47 de specii de mamifere, 1.436 specii de insecte, cu peste 900 de specii de fluturi, 11 specii de reptile şi 7 specii de amfibieni.

Datorită biodiversităţii şi a traseelor oferite de acest parc, valoarea turistică a munţiilor Dobrogei tinde să fie din ce în ce mai valorificată. Astfel, s-a început promovarea turismului ecvestru, a cicloturismului şi a turismului vitivinicol în Munţii Măcin. Se pare că Munţii Dobrogei sunt o adevărată atracţie, acest lucru este dovedit şi prin mărturiile turiştilor, care afirmă ca diversitatea în această zonă poate fi regăsită în alte ţări la înălţimi mult mai mari.

Citeste tot articolul pe romanialibera.ro

Accesări: 5315

Sustinem