Un litru de ulei folosit poate polua un milion de litri de apă potabilă

Categoria părinte: Revista presei de mediu Categorie: Arhiva 2010 Publicat: Luni, 18 Ianuarie 2010 Tipărire Email

Un litru de ulei folosit poate polua un milion de litri de apă potabilă      

Iniţiativele de reciclare a uleiului uzat se pot număra pe degetele de la o singură mână, deşi acesta este un deşeu toxic care afectează atât mediul înconjurător, cât şi sănătatea oamenilor.Pentru organizaţia constănţeană Mare Nostrum, faptul că pe litoralul românesc există foarte multe restaurante unde este folosit uleiul, a fost punctul de plecare în gândirea unei campanii de conştientizare a pericolelor ce rezidă în aruncarea uleiului folosit la întâmplare, explică directorul executiv al organizaţiei, Mihaela Cândea.

Obiectivele acestei campanii sunt informarea oamenilor despre practica unei corecte colectări a uleiului uzat, cu speranţa că acest obicei poate deveni „un trend social, multiplicându-se ca exemplu de bună practică”, mai spune directorul Mare Nostrum, subliniind că miza pe termen lung este şi responsabilizarea restaurantelor şi autorităţilor locale pentru a asigura durabilitatea acestei practici.

Finanţare străină

Ong-ul a realizat un proiect, aplicând pentru finanţare şi după ce acesta a trecut de toate fazele de aprobare, a primit undă verde de la Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE).

Proaspăt demarat, proiectul va cuprinde cele mai populate localităţi din judeţ, şi anume Constanţa, Mangalia, Medgidia, Eforie şi Năvodari, care sunt şi zone ce atrag turişti vara, când creşte şi producţia de ulei vegetal uzat, explică Andreea Ionaşcu, coordonator de proiect în cadrul organizaţiei.

Până acum, autorităţile din Mangalia, Medgidia şi Eforie au aprobat proiectul, implicarea lor fiind un pas foarte important. „Colaborarea cu autorităţile este o piatră de încercare pentru orice ong”, spune aceasta, precizând că rolul autorităţilor locale este esenţial: reprezintă comunităţile, fiind creditate cu încrederea alegătorilor. Astfel, pot deveni promotori ai practicilor benefice pentru comunitatea care le-a ales.

De ce este nociv uleiul folosit

Aceasta precizează că uleiul vegetal uzat este confirmat drept deşeu periculos de către Catalogul European de Deşeuri. „Oamenii trebuie informaţi, iar în măsura în care acest lucru este realizat, atunci putem avea pretenţia să schimbăm atitudini şi practici de viaţă”, mai spune Andreea Ionaşcu, adăugând că mentalităţile sunt cel mai dificil de schimbat.

  • Aruncat în apă, uleiul folosit declanşează fenomenul de hipoxie. Aceasta înseamnă că se creează o peliculă la suprafaţa apei care nu lasă oxigenul să primenească suprafaţa, iar orice organism sau microorganism care există în apă este instantaneu asfixiat.
  • Aruncat pe pământ, uleiul uzat transformă solul fertil într-unul nefertil.
  • În alimentaţie, refolosirea uleiului, mai ales la prăjeli, este periculoasă deoarece se declanşează nişte reacţii chimice la nivelul structurii moleculare a uleiului. Aşa se pot dezvolta celulele cancerigene la consumator.
  • Un litru de ulei vegetal folosit poate polua până la un milion de litri de apă potabilă.


Publicul ţintă, la extreme

Mare Nostrum a pus pe roate primul proiect de acest fel din România, ţintind către schimbarea mentalităţii. Şi în Satu Maew au existat astfel de iniţiative, potrivit responsabilei de comunicare a organizaţiei, Ramona Crângaşu.

„Este greu de definit atitudinea unor întregi generaţii”, spune aceasta, subliniind că mesajele ecologice sunt receptate cel mai bine de extreme de vârstă: tinerii, care sunt orientaţi către schimbare şi bătrânii, care sunt tradiţionalişti, dar iau în considerare protecţia mediului.

„Rămâne un singur segment dificil de abordat, care se întâmplă să fie şi formator de opinii”, precizează aceasta. Schimbări există, subliniază ea, oamenii nu mai sunt aşa de refractari, încep să asimileze informaţiile, devin mai maleabili şi, în acelaşi timp, purtători de mesaje.

Iar printre primele locuri de unde ar trebui să înceapă educaţia ecologică sunt grădiniţa şi şcoala, crede Mihaela Cândea, directorul organizaţiei.

Pentru aceasta este nevoie de instruirea cadrelor didactice, de asimilarea practicilor în familie şi de ore de dirigenţie în care să fie abordate aspecte ce ţin de protecţia mediului, mai spune ea.

Preluat de pe Evenimentul Zilei

Accesări: 5923
Print Friendly, PDF & Email

Sustinem