Oamenii care trăiesc din gunoaie. De voie

Categoria părinte: Revista presei de mediu Categorie: Arhiva 2010 Publicat: Miercuri, 02 Iunie 2010 Tipărire Email

altÎşi spun freegani şi consumă puţin. Minim. Mănâncă din tomberoanele supermarketurilor, se îmbracă cu hainele părinţilor sau bunicilor, lucrează doar cât este necesar. E o lume bizară, pe care nu mulţi o acceptă, dar o lume situată dincolo de lăcomie, conformism, consum nesăbuit.

Felix Knat găseşte un fruct aruncat la tomberon, îl cercetează şi vede că este numai bun pentru masa de seară
Felix caută prin gunoaie alimente încă bune pentru a fi consumate crude sau pentru gătit. În capitalism, se consuma fără cap, crede el. În tomberoanele supermarketurilor sunt multe legume şi fructe care nu s-au stricat. Doar pentru că nu îndeplinesc un standard de calitate sau de mărime nu înseamnă că nu sunt bune de consum, crede Felix Knat

Dacă îi vezi cu nasul afundat în tomberon, te-ai gândi că sunt muritori de foame, cerşetori. Dar, dacă îi întrebi ce fac, te vor chema lângă coşul de gunoi şi îţi vor arăta ce e în el: fructe şi legume intacte, făinoase şi alte alimente cu care ai putea pune liniştit oala cu apă la foc. Iar, dacă ţi-ar servi ciorba fără să îţi spună de unde au luat ingredientele, ai mânca-o exact ca într-un restaurant.

Carnea nu-i interesează. Lactatele, ouăle - la fel. Freegan este un cuvânt care vine de la "free" (liber) şi vegan (veganismul exclude folosirea animalelor pentru mâncare sau alt scop). Sunt freegani full-time şi freegani part-time. Primii sunt foarte puţini, al doilea grup este mai mare. Cel puţin aşa spune un austriac care a încercat această viaţă şi crede că face un lucru util pentru Glob.

"Visez să am un Ferrari", glumeşte Felix Hnat, un austriac de 27 de ani care a povestit pentru evz.ro câteva dintre "deliciile" vieţii de freegan. "A fost o glumă", aduagă el imediat. "Cea mai mare dorinţă a mea ar fi o lume mai paşnică, cu mai puţine războaie, fără violenţă, mai puţine maşini, fără animale ucise aiurea, un mediu sustenabil şi căi alternative de organizare economică".

E un vis măreţ, expus între două partide de "diving" prin gunoaie. Adică de căutat mâncăruri în tomberon. Îl întrebăm cum îl privesc oamenii când face asta. "Nu e mare lucru. Oamenii îndrăgesc ideea, deoarece, chiar dacă şi ei sunt consumatori, multora nu le place această deprindere din capitalism, de a arunca lucrurile", spune Felix.

În Austria, sunt vreo 10 freegani 100%. Aceştia trăiesc numai din hrana din tomberon, nu cumpără niciodată haine noi, unii merg până la a locui fără electricitate. Şi vreo 300 de freegani ca Felix, cu jumătate de normă. "Merg să caut mâncare în tomberoane de vreo două ori pe săptămână. Hainele şi încălţămintea le am de mult timp. Şi nu îmi place să cumpăr lucruri noi".

Felix lucrează 50 de ore pe săptămână. Mult pentru un freegan. Pentru munca sa, primeşte 1.000 de euro. "În Austria, salariul minim este de 700 de euro. Lucrez pentru o asociaţie a veganilor, care luptă pentru drepturile animalelor. Totuşi, 350 de euro îmi sunt de ajuns. 150 pentru mâncare, 200 pentru casă". Felix donează suma rămasă.

Austriacul este vegan de la vârsta de opt ani. De atunci, nu a mâncat nici măcar o dată carne, lactate sau ouă. Căutatul prin gunoaie este o preocupare mai târzie.

"Mai întâi, am hotărât să încerc, după ce am auzit de la prieteni că în tomberoanele supermarketurilor sunt multe alimente care pot fi încă folosite". Şi, de când a văzut că aşa este, a decis să revină cu coşuleţul de nuiele la tomberonul supermarketului. E felul lui de a lupta cu consumismul şi, crede el, de a da un exemplu.

Preluat de pe evz.ro

Accesări: 5102
Print Friendly, PDF & Email

Sustinem