Frați în Carpați Episodul 4 Munții Giumalău-Rarău

Categoria părinte: Proiecte Categorie: Frati in Carpati Publicat: Duminică, 11 Noiembrie 2018 Tipărire Email

9 iulie - Luni

Din Vatra Dornei poți ajunge cu ușurință în numeroase masive ale Orientalilor: Călimani, Giumalău, Bargău, Suhard, Obcina Mestecăniș.

Călimanii sunt, poate, cei mai spectaculoși, după Munții Rodnei, în această parte de țară,dar deja parcursesem creasta Călimanilor împreună cu Azimut cu ceva vreme în urmă. Am ales să ajung înspre Ceahlău pe culmi nevizitate încă, prin munții Giumalău, Rarău, Bistriței. Traseul de azi Vatra Dornei - Obcina Mare  - Vf Giumalau - Saua Fundu Colbului - Vf Rarau.

La 6.30 plecăm din camping, traversăm orașul încă adormit. La 7 deja suntem la marginea cartierului Barnărel în urcare către Giumalău. Vremea este destul de neplăcută, dar măcar nu ne plouă. După ce depășim ultimele case, ajungem într-o zonă de fânețe, de odăi de vară ce par la fel de părăsite că cele din Maramureș. Drumul forestier trece prin zone de pădure alternate cu poieni unde mai putem vedea printre nori peisajul din jur.

003

Camping Autoturist Vatra Dornei

002

Vatra Dornei din drona

004

Începem să urcăm

005

Obcina Mare

006

Valea Bistritei in nori

Ajungem la cabana Gigi Ursu în jur de 10. Proprietarii cred că erau coborâți cu treburi, trecem mai departe, urcăm destul de susținut prin pădure apoi ajungem în poiana Ciungi. De aici mergem mai mult pe curbă de nivel către cabana Giumalău. Eram deja înfrigurați de la umezeală și vânt. Pe la 12.30 intrăm în curte, totul încuiat, batem pe la ferestre și într-un final când credeam că o să facem pauză în vânt ne deschide cabaniera. Avuseseră o tabăra de copii, totul era cam vraiște, voia să coboare în oraș la aprovizionare. Mâncare nu era, dar ne dă un ceai cald care ne drege cât de cât. Mâncăm ce avem prin rucsac în sala de mese, la fereală de vremea de afară și pornim mai departe. Urcăm destul de pieptiș, și pe la ora 14 suntem în vârf. Numa bine ce ajungem și se pornește o ploaie de nu am știut cum să coborâm mai repede. Poteca destul de abruptă, mai întâi prin jnepeniș, apoi prin pădure.

007

Cabana Gigi Ursu

008

Poiana Ciungi

009

Cabana Giumalau

010

Dorna-Arini pe Valea Bistritei

011

012 

Pe Giumalau

013

Pădure între Giumalău și Rarau

Poteca se termină în Șaua Fundu Colbului și dăm de asfaltul de pe Transrarau. Începem iar să urcăm. Șoseaua are câteva serpentine care pot fi tăiate pe o potecă pieptiș dar scurtă. La baza ei ne așteptau doi dulăi de stană care ne latră de mama focului. Nici o urmă de cioban. Decidem să le lăsăm lor poteca și noi să o luăm pe șosea. Bocancul pe șosea chinuie atât de puternic piciorul încât îți vine să mergi în șosete. Atunci când trecem de serpentine cine ne aștepta la întâmpinare.... dulăii. A fost prima dată în atâția ani de munte când am descărcat jumate de spray de piper pe niște animale, dar eram la capătul puterilor fizice și psihice. Mă săturasem să mă tot apar de câini de stana. Efectul inițial a fost de sperietură, nu cred că i-a usturat din prima, dar cred că nu le-a fost foarte bine câteva zile.

După vreo 15 minute urcă în sfârșit o mașină care se îndură să ne ia de pe drum și ne lasă 3 km mai sus la Cabana Rarau. Era deja 6 seara. Aici, prețuri de Mamaia.

Decidem să apucăm spre zona de mai sus, să vedem dacă găsim ceva, dacă nu, cort. Cabaniera de la Giumalău ne spusese că la Stația Meteo de lângă Rarau mai primesc turiști câteodată. Avem noroc și ne primesc și pe noi, deși aveau o tabăra de studenți.

014

Rarau

015

Pietrosul Bistritei

016

Pietrele Doamnei

017

Stația Meteorologică Rarău

10 iulie - Marti

Vremea este potrivnică drumeției: ceață și burniță. Ne urnim pe la 8, programul trebuie respectat. Nu urcăm pe vârful Rarău doar ca să ne aflăm în treabă, să nu vedem nimic. Pe la 9 trecem pe lângă Popii Raraului. Mai mergem o ora spre Vârful Arșița Rea și Curmătura Prislopului și decidem să coboram către vale, spre satul Chiril.

Traseul inițial ar fi legat pe culme Vf Rarău de Curmătura Prislopului și apoi tot pe culme până în Pasul Tarnița (Pasul Puzdrea). Ar fi fost un drum de 10-11 ore pentru care aveam foarte puține informații și probabil cu noroaie până la genunchi. Era imposibil de făcut într-o singură zi cu vreme rea.

Ajungem în valea Chirilului pe la 10.30, traversăm tot satul pe jos și ajungem în DN ul de pe valea Bistriței pe la 12. Ajungem în Broșteni la 5 după-amiază, tot ploaie, tot urât. Ne cazăm la o pensiune surprinzător de cochetă față de restul satului. Mâine pornim spre Budacul Bistriței, unde îmi doream cu pasiune să ajung.

018

Alunecos

019

Popii Raraului

020

Satul Chiril

021

Pensiunea din Brosteni

Accesări: 141
Print Friendly, PDF & Email

Sustinem