Cinteza (Fringilla coelebs)

Publicat: Miercuri, 07 Noiembrie 2012 Tipărire Email
Share

Pasare sedentara, cinteza este foarte frecvent intilnita la noi in tara, fiind raspindita de la cimpie până în zona de munte în pădurile de rășinoase. Iarna coboară, însă, la câmpie, unde se amestecă cu păsările autohtone, în pâlcuri mici. 

Femelele adulte au capul ,gitul si partea superioara aspatelui verzui-brun-cenusiu,partea inferioara alb murdar ,pe piept cenusiu-roscat.Cu toate ca se inblinzeste si se acomodeaza greu cu captivitatea ,cintezoiul este apreciat pentru coloritul sau ,dar mai ales pentru cintecul sau variat.este crescut si reprodus in captitate de mai bine de 15 ani in europa centrala ,in prezent ajungindu-se la mai multe mutatii de cloare pina la exemplare complect albe.
Cintecul placut si melodios este compus din din parti(fraze muzicale)cu rezonamta puternica si cu diferite tonuri :subtire ,mijlociu si gros.
Cele mai apreciate exemplare sint cele care au partea cu triluri cu vichiau si ton gros.exprimarea fonetica a celor mai apreciate parti ale cintecului cintezoiului este urmatoarea :partea cu triluri cu vichiau :tim-tim-tim-prrrr-pea-pea-pea-pea(pauza mica)vriiicheau.
Sint de asemenea apreciate tim-urile lungi si pietura saltata.
Cintezoi cuibaresc de doua ori pe an ,primul cuibar compus din4-6 oua ,fiind cel mai adesea complet pe la a doua jumatate a lui aprilie ,iar ultimul din 3-4 oua pela sfirsitul lui iunie .

În iernile blânde masculii pot fi auziti cântând chiar la jumatatea luni februarie, când încep să migreze din nou spre păduri și spre munte. Întoarcerea de la câmpie spre locurile de cuibărit are loc de regulă, intr-o anumita ordine.

De obicei, masculii se recunosc după culoarea albăstruie a părții posterioare a capului, cefei și laturilor gâtului. Pieptul precum si o parte a abdomenului sunt brun-roșcate până la arămiu-brun, iar spatele brun-roscat, tirtita verde-galbui, aripile negre, umerii și o banda travesala peste aripi albe, coada neagră, rectricele mijlocii intens cenușii, ca ardezia, iar retricele externe cu o pata albă, destul de mare. 

Femelele adulte au capul, gâtul și partea superioara a spatelui verzui-brun-cenușiu, partea inferioara alb murdar, pe piept cenușiu-roșcat. Cu toate ca se inblinzeste si se acomodeaza greu cu captivitatea, cinteza este apreciată pentru coloritul său, dar mai ales pentru cântecul sau variat. Este crescută și reprodusă in captivitate ajungându-se la mai multe mutații de culoare până la exemplare complet albe. 

Cintezele cuibăresc de două ori pe an, primul cuibar compus din 4-6 ouă, fiind cel mai adesea complet pe la a doua jumătate a lui aprilie, iar ultimul, din 3-4 ouă, pe la sfârsitul lui iunie .


Accesări: 4781
 

proalpin.ro