Brandusa de toamna (Colchicum autumnale)

Publicat: Luni, 26 Octombrie 2009 Tipărire Email
Share

Brandusa de toamna

Colchicum autumnale este una din puţinele plante care înfloresc toamna, mai rar primăvara. Este o planta erbacee, perena, inalta de 20 pana la 45 centimetri. Creşte în fâneţele şi păşunile umede din regiunile montane. În pământ are un bulbo-tubercul cu scvame brune-negricioase. Frunzele apar primăvara şi se dezvoltă odată cu capsula, care este mare şi cu seminţe numeroase. Florile (1-7) sunt mari, de culoare roşie-liliachie, rar alburii. Foliolele perigonale sunt unite, formând un tub lung. Fiecare floare este formata din 6 petale, unite la partea inferioara intr-un tub lung de 20-30 cm care inconjoara ovarul, aflat in pamant, fixat de bulb.

Apartine ordinului Liliaceae, familia Colchicaceae, fiind inrudita cu plante precum crinul de padure (Lillium Martagon), vioreaua (Scilla bifolia) sau laleaua (Tulipa gesneriana). Întreaga plantă este foarte toxică. Trebuie retinut faptul ca primavara apar frunzele (printre primele dintre plante), cunoscute sub denumirea de ceapa ciorii si care pot fi consumate in stare verde sau in fan. De asemeni, datorita bulbului asemanator cu cel al cepei se creeaza deseori confuzii intre brandusa de toamna si ceapa salbatica.  

Toxicitatea plantei,data de un alcaloid puternic – colchicina, este cunoscuta din vechime, cand a inceput si folosirea ei pentru tratarea reumatismului si a gutei. Astazi planta este folosita pentru extragerea alcaloizilor, avand utilizari in artrite, reumatism articular, dar si in catar gastrointestinal, neuralgii, tuse, tulburari cardio-circulatorii.

Brandusa de toamna

Brânduşa este floarea prin care calendarul popular marca fie instalarea din plin a toamnei, fie venirea primăverii, omul asimilând sub acelaşi nume două specii complet diferite: brânduşa de primăvară şi cea de toamnă, singura asemănare dintre ele fiind culoarea comună, liliachie a florilor.

Brânduşa de toamnă este percepută de tradiţie ca floarea morţilor, pe când cea de primăvară este floarea viilor, simbolizând reînvierea naturii. Se zicea că morţii se bucură când văd brânduşele înflorind toamna. Determinativul „de toamnă” exprimă de fapt un moment aparte într-un străvechi calendar popular, răspunzător pentru înflorirea brânduşei făcându-se Brumărel şi Brumar (lunile octombrie şi noiembrie), patroni ai anotimpului rece, de tranziţie către iarnă. 

Credinţa populară pune înflorirea brânduşei de toamnă, pe seama răutăţii Mamei vitrege a pământului, care a izgonit-o afară. O legendă populară referitoare la flora carpatică arată că cele două brânduşe (de toamnă şi de primăvară) au fost două surori gemene, pe care mama lor vitregă le-a izgonit din casă. Ele au umblat mult prin pădure începând să plângă, jelind, au fost auzite de doamna Toamnă, personificată într-o femeie, care le-a metamorfozat în ghicitori; de atunci ele se caută mereu, neîntâlnindu-se niciodată. Se zicea că celui ce va aduna brânduşe de toamnă şi de primăvară, unindu-le într-o cununiţă pe care o va da pe o apă curgătoare i se va îndeplini orice dorinţă şi i se vor ierta multe păcate.

Accesări: 17871
 

proalpin.ro