Categoria părinte: Resurse Publicat: Miercuri, 25 Iulie 2012 Tipărire

Luăm ca punct de reper o contrucţie cu scop neclar, ridicată chiar pe piciorul muntelui, pe lângă care trecem printr-un desiş de molid. După 10 - 15 minute de urcuş solicitant, panta se mai domoleşte şi pădurea se înalţă, permiţându-ne să ne orientăm. Semnul punct albastru, deşi vechi, este prezent destul de frecvent pe copaci. Ne continuăm urcarea timp de o oră şi jumătate prin pădurea de amestec, zărind când şi când, fie spre nord - vest Muchia Bădenilor, de-a lungul căreia distingem Munţii Priseaca, Făgeţel, Cioara şi Râiosul, fie spre est Culmea Principală a Leaotei, cu Munţii Românescu, Ţâbra şi Tâncava.  

După urcuşul prin pădure, atingem golul alpin într-o zonă cu stâncării. De aici nu mai este mult şi ajungem la stâna de pe Muntele Vâja, pitită într-o mică şa. Mai departe, nu mai avem probleme de orientare, fiind suficient să urmăm muchia destul de îngustă, care urcă repede, luând aspectul unei creste. Blocuri mari de piatră, acoperite cu muşchi verde lasă impresia unor alte înălţimi, din Retezat ori Parâng. Pe vreme bună, privirea se întinde nestingherită spre vest, până în cetăţile de piatră ale Iezerului, trecând alene peste frumoasa ţară a Muscelului. Spre est este blocată de marea piramidă a Vârfului Leaota, pe care îl luăm ca reper. După aproximativ 2 ore de urcuş neîntrerupt, atingem Culmea Leaotei, la 3+4 sute de metri în nordul vârfului principal, până la care mai avem de urcat o nica toată. De aici, putem continua drumeţia fie pe acelaşi drum, fie pe unul din traseele ce se desprind din acesta: spre Românescu, în sud, spre Valea Brăteiului, în est, spre Curmătura Fiarelor, în nord.

Mai multe imagini, aici.

Print Friendly, PDF & Email

Sustinem