Viperele

Serpii din tara noastra sunt inofensivi cu o exceptie: viperele. Caracteristica comuna a viperelor este coada scurta si conica si corpul scurt, cel mult până la 87 cm, şi relativ gros. Trăiesc în special prin locuri însorite, pietroase, mărăcinoase, în zmeurişuri. Iritate şuieră, repezindu-se să muşte; muşcătura poate fi mortală. Se hrănesc cu lăcuste, broaşte, şopârle, păsărele şi puii acestora, cu şoareci de pădure şi de câmp. În ţara noastră 3 specii. Viperele nu ataca neprovocate, de aceea este necesara atenite sporita in zonele populate de acestea pentru a nu le provoca accidental(calcandu-le sau confundandu-le cu alte obiecte). Viperele sunt raspandite in intreaga tara.

Vipera berus(comuna)  

Este întâlnită cel mai adesea la marginile pădurilor de  foioase în poieni însorite dar şi în interiorul pădurii unde se ascunde în covorul de frunze, sub trunchiuri de copaci dobotâţi (se camuflează excelent) de asemenea se mai ascunde şi sub stâncile sau în crăpăturile acestora care se află în interiorul pădurii. Locuri foarte apreciate de către vipere sunt pintenii stâncoşi împăduriţi şi parţial însoriţi - aceştia sunt de altfel şi excelente puncte de belvedere. Ajunge până la 2000 m altitudine şi foarte rar peste. În general sunt preferaţi versanţii sudici ai munţilor . În zonele de deal şi podiş o întâlnim de asemenea în interiorul pădurii dar mai ales în poienile însorite cu iarbă înalta precum şi pe pajiştile întinse.

Vipera ammodytes (cu corn)

Este întâlnită de obicei în zonele stâncoase (în special pe roci eruptive sau calcaroase) dar se întâlneşte şi în apropierea apelor şi în pădurile de foioase. Se urcă cu uşurinţă pe ramurile inferioare ale copacilor - în special pentru a se încălzi. 

Aceasta apare în primele ore ale dimineţii pe stâncile cu expunere estică pentru a se încălzi motiv pentru care dimineaţa nu este foarte activă. 

După-amiaza se ascunde sub pietre sau în frunziş. La noi, este un element montan obişnuit; poate ajunge până la 2000m altitudine; peste fiind rar întâlnită (Ex. Vf Buta - Retezat). În regiunile de deal se întâlneşte în mod excepţional în zona Devei.

Vipera ursini

Este răspândita in Delta Dunării şi complexul Razim, precum şi zona rezervaţiei Hanu Conachi pe Valea Siretului din judeţul Galaţi. Se întâlneşte la Letea, Grindu Portiţa, Periprava, Enisala, Murighiol, Babadag. Preferă în general regiunile de stepă dar se întâlneşte şi la marginile pădurilor sau în tufişurile dese.

Muscatura viperei este foarte dureroasa; regiunea afectata se umfla, se invineteste, iar persoana muscata are simptome de greata si varsaturi, eventual dificultati de respiratie. Accidentatul se intinde in pozitie orizontala, aplicandu-I garou strans deasupra lucului muscaturii. Rana trebuie stoarsa pana la sangerare. Eventual poate fi aplicata o ventuza (sau o persoana fara rani in gura va suge puternic muscatura dupa ce va face o deschidere a ranii). Zona se spala bine pentru a elimina orice urma de venin din jurul ranii. Victima trebuie sa fie transportata la spital cat de repede posibil.