Frați în Carpați Episodul 2 Munții Rodnei

3 iulie - Marți

M-am trezit la 5, la 6.30 plec. Alexandru e cu un genunchi în dureri, nu poate continua. Prima oară în Rodna. Prima oară singur pe munte. Trec de ultimele porțiuni de asfalt, și o iau în sus spre Pietrosul Rodnei. Cânt și fluier pe porțiunea de pădure să îmi fac simțită prezența. Vremea e bună, mersul e rapid. La 9.30 ajung la Lacul Iezer unde văd primele marmote din Carpații Românești. La 11.30 ajung pe Pietrosul Rodnei. Nor de jur împrejur, mă și gândeam că erau prognozele greșite și o să mă plouă și azi, că în fiecare zi de când am început.

Citește mai departe...

Frați în Carpați Episodul 1 Munții Maramureșului

A trecut mai bine de o lună de când mi-am realizat visul de a lega culmile Carpaților Românești din Maramureș la Dunăre. Ideea asta îmi umbla de ceva ani prin minte. În urmă cu patru-cinci ani am început să călătoresc pe Google Earth între diverse puncte de pe hartă, apoi ușor ușor traseul a prins contur. Totul a rămas un gând îndepărtat până în 2017, când jumătatea mea mai bună mi-a dat acordul să o las singură cu doi copii mici și să plec teleleu două luni de acasă.  Nu fusesem în nici o tură singur pe munte, așa că am conceput excursia astfel încât să am câte un prieten cu mine în fiecare din cele 60 de zile. Așa că pe traseu am pus puncte de pauză, puncte de realimentare cu prieteni, haine curate, mâncare. Acestea erau: Vatra Dornei, Lacul Roșu, Pasul Oituz, Bușteni, Cabana Cascoe pe valea Dâmboviței, Tălmaciu, și Petroșani. Am găsit opt prieteni care să își sacrifice 8-10 zile de concediu să vină cu mine, m-am apucat de mers la sală. 2017 s-a transformat in 2018 și totuși, cu cât se apropia vara cu atât mi se părea mai greu de început, și mai ales de finalizat, traseul pe care mi l-am propus.

Citește mai departe...

Bruge spune NU risipei alimentare – rezultatele sunt uimitoare

Introducere
Bruges este unul dintre cele mai active orașe din Europa în lupta contra risipei alimentare. Acest studiu de caz ilustrează călătoria acestui oraș pe calea combaterii risipei alimentare, pornind de la analizarea situației pe plan local, implicarea părților interesate în co-crearea unei strategii de prevenție și adresarea problemei acolo unde aceasta se resimte cel mai tare: risipa alimentară în domeniul sănătății și în comerțul cu amănuntul.

Context
Când te gândești la Bruge, imaginea care ți se creează în minte este cea a unui oraș pitoresc, străbătut de canale mici, locul în care s-a filmat faimoasa peliculă „In Bruges” și, desigur, delicioasa, ciocolată.

Hadeți să aflăm mai multe și despre peisajul alimentar, mai puțin cunoscut. Orașul Bruges este situat în vestul Belgiei și are o populație de 117.000 locuitori, fiind unul dintre cele mai mare orașe ale țării. Este recunoscut în lume pentru centrul său istoric care te îmbie o mulțime de restaurante și hoteluri. Zeebrugge, un sătuc aflat pe coasta Belgiei, administrat de Bruges, este un port important al țării și găzduiește o licitație de pește. Fiind o capitală provincială, orașul Bruges are un număr relativ mare de școli (printre care două școli de gătit), precum și instituții de asistență medicală. Industria agricolă și de procesare a alimentelor este slab dezvoltată din cauza caracteristicilor solului.

Cum a început totul
În 2015, Bruges a decis că este timpul să își dezvolte o strategie alimentară sustenabilă. Risipa Alimentară a devenit unul dintre cele patru subiecte importante care vor conduce mai târziu la crearea Laboratorului Alimentar Bruges (Bruges Food Lab). Într-adevăr, Laboratorul Alimentar Bruges și Mieke Hoste, alderman al mediului în orașul Bruges, au fost liderii vizionari ai acțiunilor legate de risipa alimentară. Mieke Hoste explică motivul tranziției către Zero Risipă Alimentară (Zero Food Waste): „Pentru departamentul nostru, este un subiect foarte important, deoarece reducerea deșeurilor alimentare este o modalitate excelentă de reducere a emisiilor de CO2. Totodată, joacă un rol important în atingerea obiectivelor climatice.” În studiul Drawton, reducerea risipei alimentare a fost menționată pe locul 3 în topul cel mai eficiente soluții pentru reducerea emisiei gazelor cu efect de seră, înaintea chiar a fermelor solare și a dietelor pe bază de plante.

În afară de obiectivul vizând reducerea emisiilor de CO2, Mieke consideră că problema „risipei alimentare” este un subiect ușor și distractiv de adresat. “Comunitatea locală apreciază că Bruges prioritizează problema risipei alimentare. Suntem deseori întrebați ce anume face orașul pentru a stopa risipirea hranei. Câteodată see întâmplă să fim contactați de anumiți localnici pe motiv că au o producție prea mare de dovlecei și vor să se asigure că vor fi consumați de cineva și nu vor ajunge la gunoi. Acest lucru ar fi fost imposibil în urmă cu 6 ani. Astăzi, îi ajutăm pe acești cetățeni să ia legătura cu organizațiile relevante din laboratorul de Alimente Bruges. „

Diagnosticarea risipei alimentare: un apel de conștientizare
Fiind parte integrantă a proiectului european “Dezvoltă Alimente pentru orașe inteligente” Bruges a primit finanțare pentru a-și crea o strategie alimentară urban. Mieke Hoste precizează: La începutul proiectului nu ne-am gândit să includem și risipa alimentară. Însă când am auzit cifrele și statisticile existente, într-o întâlnire cu Tristram Stuart (autor, influencer și pionier în domeniul răspândirii conștientizării despre Risipa Alimentară), ne-am hotărât să facem ceva în această privință. Statisticile mondiale estimează că o treime din toate alimentele de pe glob ajunge la gunoi. Astfel, nu doar hrana este irosită, ci și munca fermierilor, îngrășămintele, pesticidele și combustibilii fosili folosiți atât în faza de cultivare, cât și în transportul acestor produse și în depozitarea lor. FAO a calculat că risipa alimentară este responsabilă de nu mai puțin de 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Pentru Bruge a fost crucială determinarea cantității de hrană care ajunge la gunoi. Înainte de a-și formula strategia alimentară, Bruge a întocmit o analiză SWOT pentru a trece în revistă cele mai mari dificultăți în lupta contra risipei alimentare, care era principalul obstacol în calea creării unui lanț alimentar sustenabil. Abia recent, însă, au fost publicate cifrele care arată cât de mare a fost în realitate problema risipei alimentare în Bruge. Mieke Hoste explică: „Vannessa Aneca, studentă din Bruges, a efectuat o cercetare privind deșeurile alimentare în supermarketuri. Ea a constatat că nu mai puțin de 750.000 de alimente comestibile (sau 15.000 kg pe săptămână) au fost irosite de către comercianții cu amănuntul din Bruges, în fiecare an. Reducerea cu numai 20% a acestei cantități ar economisi tot atât CO2 cât2,540 de cazane solare.”

Din punct de vedere financiar, costurile pentru prevenția risipei alimentare sunt aproape egale cu cele pentru amplasarea panourilor solare. Un studiu recent confirmă beneficiile financiare. Reducerea risipei alimentare are o rentabilitate uriașă pentru investițiile în orașe. Pentru fiecare euro investit în reducerea deșeurilor alimentare, orașul economisește 8 euro.

Cu ajutorul Calculatorului de deșeuri alimentare FoodWIN, orașul Bruges a reușit să obțină o estimare precisă a alimentelor risipite la nivelul întregului oraș. Această măsurătoare a arătat că restaurantele, cetățenii, activitățile comerciale cu amănuntul și sistemul de sănătate sunt responsabile de marea parte a risipei alimentare din oraș. Mieke continuă „Numerele sunt uriașe! După ce le-am văzut, reducerea risipei alimentare a devenit un obiectiv și mai important pentru noi. Trebuia să facem ceva!

Continuarea articolului pe ecomagazin.ro

Doi economiști au primit premiul Nobel pentru munca depusă în domeniul creşterii economice sustenabile și schimbării climatice

Premiul Nobel pentru economie din acest an a fost acordat economiștilor William Nordhaus și Paul Romer pentru munca lor în domeniul creșterii durabile. Cercetările economiștilor americani se concentrează asupra modului în care schimbările climatice și tehnologia au afectat economia, potrivit BBC.

Academia Regală a Științelor din Suedia a declarat că au abordat “unele dintre cele mai urgente întrebări” ale noastre legate de modul în care se poate obține o creștere durabilă.

Duo-ul va primi nouă milioane coroane suedeze. Prof. Nordhaus, de la Universitatea Yale, a fost prima persoană care a creat un model care descrie interacțiunea dintre economie și climă, a spus academia. Prof. Romer, de la Școala de Afaceri Stern din Universitatea din New York, a arătat că forțele economice guvernează dorința firmelor de a produce noi idei și inovații.

“Constatările lor au lărgit semnificativ domeniul de aplicare al analizei economice prin construirea de modele care explică modul în care economia de piață interacționează cu natura și cunoștințele”, a spus academia în declarație.

Prof. Romer a acuzat controverse la începutul acestui an, când a demisionat în funcția de economist-șef al Băncii Mondiale după doar 15 luni de la locul de muncă. El a susținut că clasamentul Chile într-un raport “Doing Business” urmărit îndeaproape ar fi putut fi manipulat din motive politice de către președintele socialist Michelle Bachelet. A venit pe fondul rapoartelor că economistul a intrat în conflict cu colegii de la Word Bank în legătură cu o serie de probleme, inclusiv despre cultura organizației și despre utilizarea gramaticii de către economiști.

Comentând premiul, Prof. Romer a declarat reporterilor: “Cred că mulți oameni au impresia că protejarea mediului înconjurător va fi atât de costisitoare și atât de dificilă încât ei vor să ignore [acest lucru]. Dar putem să facem progrese absolut substanțiale în protejarea mediului și să facem acest lucru fără a renunța la șansa de a susține creșterea economică”.

Preluat de pe: green-report.ro