|
Raportul ONU despre topirea gheţarilor |
 |
 |
 |
|
Protectia mediului
|
ONU a lansat acum doi ani un raport potrivit căruia gheţarii din Himalaya se vor topi complet până în 2025, însă acum s-a dovedit că acesta s-a bazat pe speculaţii şi nu pe dovezi ştiinţifice.
Acum doi ani, Panoul Interguvernamental asupra Schimbărilor Climatice (PISC) din cadrul ONU spunea că informaţiile acestea sunt bazate pe o cercetare detaliată asupra impactului încălzirii globale.
Dar PISC a recunoscut acum că raportul lor s-a bazat pe un articol dintr-o revistă ştiinţifică, iar autorul articolului a precizat, şi el, că nu s-a bazat pe fapte concrete.
Articolul, publicat în revista New Scientist, a fost scris în urma unui interviu telefonic cu un academician.
Dr. Syed Hasnain, un om de ştiinţă indian, aflat pe atunci la Universitatea Jawaharlal Nehru din Delhi, a declarat că ceea ce spunea nu avea la bază vreo cercetare formală.
PISC a dat drept sursă a raportului său organizaţia de protecţia mediului WWF şi a mers chiar mai departe, sugerând că posibilitatea topirii gheţarilor este "extrem de ridicată", adică peste 90%.
Departamentul pentru mediu al ONU îşi cere scuze pentru această "greşeală" şi îşi revizuieşte raportul.
În ciuda acestui scandal, care face parte din deja celebrul "Climategate", oamenii de ştiinţă avertizează că încălzirea globală există, gheţarii se topesc, chiar dacă nu atât de rapid şi trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă să o oprim sau măcar să o încetinim. Preluat de pe realitatea.net
|
|
Testul climei, peste 40 de ani |
|
|
|
|
Protectia mediului
|
|
Oficialii guvernamentali ar trebui să facă tot posibilul pentru a reduce emisiile de gaze
cu efect de seră în cursul următorilor 40 de ani, pentru a evita înrăutăţirea iremediabilă a condiţiilor climatice pe termen lung, se arată într-un studiu publicat luni şi citat de AFP.
Cercetătorii au examinat, cu ajutorul
unui program informatic, cum diferite niveluri de emisii de gaze cu efect de seră (GES) în 2050 ar putea împiedica atingerea obiectivului de a limita creşterea temperaturii terestre la 2 sau 3 grade peste media erei preindustriale.
La summitul de la Copenhaga al ONU din decembrie, ţările au încheiat un acord minimal care a subliniat necesitatea de a limita creşterea temperaturii planetei cu 2 grade, dar a rămas foarte ambiguu în legătură cu metodele de a atinge acest obiectiv.
Unul dintre scenariile analizate de aceşti experţi arată că ar fi necesară reducerea emisiilor GES cu aproximativ 20% faţă de nivelul lor din 2000, pentru a limita la 2 grade creşterea temperaturii globului la sfârşitul secolului.Potrivit unui al doilea scenariu în care cererea de energie şi de teren arabil ar creşte mai rapid, reducerea emisiilor GES ar urma să fie de 50%.
Autorii raportului conchid că o astfel de reducere este dificil de realizat cu sursele cunoscute de energie. Aceste activităţi la care participă cercetători americani şi europeni apar în analele Academiei americane de ştiinţe (PNAS), datate din 11 ianuarie.
Citeste tot articolul pe evz.ro
|
|
|
Un litru de ulei folosit poate polua un milion de litri de apă potabilă |
|
|
|
|
Protectia mediului
|
|
Un litru de ulei folosit poate polua un milion de litri de apă potabilă
Iniţiativele de reciclare a uleiului uzat se pot număra pe degetele de la o singură mână, deşi acesta este un deşeu toxic care afectează atât mediul înconjurător, cât şi sănătatea oamenilor.Pentru organizaţia constănţeană Mare Nostrum, faptul că pe litoralul românesc există foarte multe restaurante unde este folosit uleiul, a fost punctul de plecare în gândirea unei campanii de conştientizare a pericolelor ce rezidă în aruncarea uleiului folosit la întâmplare, explică directorul executiv al organizaţiei, Mihaela Cândea.
Obiectivele acestei campanii sunt informarea oamenilor despre practica unei corecte colectări a uleiului uzat, cu speranţa că acest obicei poate deveni „un trend social, multiplicându-se ca exemplu de bună practică”, mai spune directorul Mare Nostrum, subliniind că miza pe termen lung este şi responsabilizarea restaurantelor şi autorităţilor locale pentru a asigura durabilitatea acestei practici.
Finanţare străină
Ong-ul a realizat un proiect, aplicând pentru finanţare şi după ce acesta a trecut de toate fazele de aprobare, a primit undă verde de la Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE).
Proaspăt demarat, proiectul va cuprinde cele mai populate localităţi din judeţ, şi anume Constanţa, Mangalia, Medgidia, Eforie şi Năvodari, care sunt şi zone ce atrag turişti vara, când creşte şi producţia de ulei vegetal uzat, explică Andreea Ionaşcu, coordonator de proiect în cadrul organizaţiei.
Până acum, autorităţile din Mangalia, Medgidia şi Eforie au aprobat proiectul, implicarea lor fiind un pas foarte important. „Colaborarea cu autorităţile este o piatră de încercare pentru orice ong”, spune aceasta, precizând că rolul autorităţilor locale este esenţial: reprezintă comunităţile, fiind creditate cu încrederea alegătorilor. Astfel, pot deveni promotori ai practicilor benefice pentru comunitatea care le-a ales.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Sâmbătă a avut loc prima ediţie a campaniei Marea Debarasare din 2010 |
|
|
|
|
Protectia mediului
|
România trebuie să colecteze anual 4 kg de DEEE pe locuitor, obligaţie pe care o au şi celelalte state membre ale Uniunii Europene.Ministerul Mediului şi Pădurilor şi autorităţile locale a derulat sâmbătă prima etapă a campaniei Marea Debarasare din 2010.
"Programul Marea Debarasare continuă şi în acest an. A devenit deja o obişnuinţă pentru prima săptămână a fiecărei luni", au mai spus aceştia pentru NewsIn.
Anul trecut, prin campania Marea Debarasare, românii au renunţat la 1.440 tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), în cadrul a zece etape de Marea Debarasare, în condiţiile în care, în 2009, campania a început în luna martie. Preluat de pe realitatea.net
|
|
