|
Calculează porţia corectă |
 |
 |
 |
|
Eco
|
|
Nu toţi avem „dreptul” la aceleaşi porţii, ţin să ne atenţioneze medicii. „Necesarul caloric se stabileşte în funcţie de mai mulţi parametri, printre care sex, înălţime, greutate, boli de care suferim sau activităţi zilnice”, explică medicul nutriţionist Eduard Adamescu, de la Cabinetul „Calea Moşilor” din Bucureşti.
Pentru a nu depăşi cantitatea de mâncare de care are nevoie organismul
trebuie să aveţi mereu în minte mărimea unei porţii corecte. „O porţie de «bun-simţ» de friptură cu garnitură înseamnă maximum 150 grame de carne, pe care o puteţi asocia cu mărimea unui pachet de cărţi de joc. Garnitura, piure de cartofi sau orez, trebuie să aibă între 150 şi 200 de grame, echivalent cu o minge de tenis de câmp”, spune nutriţionistul Eduard Adamescu.
Cantitatea maximă de dulciuri pe care o puteţi consuma într-o zi nu trebuie să depăşească 300 de calorii. Astfel, la desert, e suficientă o prăjitură, o plăcintă sau o clătită de dimensiune mică. „O clătită are făină, ouă, lapte, dar nu astea sunt de incriminat. Problema apare când adaugăm zahăr şi umplutură”, avertizează medicul Eduard Adamescu. Cea mai sănătoasă e clătita umplută cu brânză de vaci.
„Începând cu anii ’80, percepţia asupra meniului zilnic obişnuit s-a schimbat radical. În medie, o porţie de mâncare e azi cu aproximativ 200 de kilocalorii mai bogată decât acum 20 de ani. De aceea, pentru adoptarea unui stil de viaţă echilibrat, e important să cunoaştem şi cantităţile recomandate pentru o porţie, indiferent de tipul de aliment consumat”, afir mă nutriţionistul Maggi, Elena Casapu. Citeste articolul complet pe evz.ro
|
|
|
Clima bate criza la Consiliul European |
|
|
|
|
Protectia mediului
|
|
UE susţine combaterea schimbărilor climatice în ţările sărace. România e prea săracă să ajute.
În ciuda crizei, statele UE vor sponsoriza ţările sărace cu 7,2 miliarde de euro, timp de trei ani (între 2010 şi 2012), pentru a le ajuta să se adapteze schimbărilor climatice, a hotărât, ieri, Consiliul European de la Bruxelles.
Bani mulţi vin de la Germania, Franţa şi Marea
Britanie, care contribuie fiecare cu 1,2 miliarde. În vreme ce Cehia oferă 12 milioane, iar Ungaria, şase, Bulgaria şi România joacă în liga mică. Potrivit „EUObserver”, Sofia este gata să se despartă de 20.000 de euro, în vreme ce Bucureştiul oferă „o sumă simbolică”.
Un premier european a apreciat că oferta României este de 5.000 de euro pe an, în vreme ce oficialii români citaţi de EUObserver au apreciat că suma „nu va fi atât de mică”. Banii UE, la care ar trebui să se adauge sume venite din partea Japoniei şi a SUA, constituie una dintre mizele principale ale negocierilor internaţionale de la Copenhaga.
Finanţarea vine să susţină eforturile ţărilor sărace care trebuie să combată efectele schimbărilor climatice - despădurire, creştere a nivelului mării, secetă - şi să îşi reducă propriile emisii poluante.
Citeste pe evz.ro articolul complet.
|
|
România îşi bate joc de ariile protejate |
|
|
|
|
Protectia mediului
|
|
România este singurul stat membru al Uniunii Europene (UE) care a tratat cu neseriozitate ariile protejate, încălcând condiţiile de aderare.
Aşa arată ultimul raport privind protecţia mediului, dat publicităţii, ieri, la Copenhaga (Danemarca), în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite.
„În România, procesul de desemnare a zonelor protejate a fost tratat fără seriozitate. Ariile sunt declarate numai pe hârtie, iar România nu are o autoritate naţională de coordonare a acestor zone şi nu a alocat, de la bugetul de stat, resurse pentru administrarea lor”, se subliniază în raportul semnat de specialişti din cadrul Băncii Mondiale, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, dar şi de organizaţii internaţionale de mediu (International Union for Conservation of Naturre, Nature Conservancy, Wildlife Conservation Society, World Wide Fund for Nature).
Citeste tot articolul pe evz.ro
|
|
|
Summitul climei pentru români: redu, reciclează, refoloseşte |
|
|
|
|
Protectia mediului
|
|
Săptămâna viitoare debutează cu summitul pe probleme de încălzire globală de la Copenhaga, văzut de vocile cu autoritate din domeniu drept „ultima şansă de a salva planeta”.
Cu o miză enormă, evenimentul reuneşte aproape 200 de ţări şi peste 170 de şefi de state al căror rol este să ajungă la un nou acord, după ce documentul încheiat în 1997, la Kyoto, va expira.
Presiunea este semnificativă pe umerii marilor puteri, mai ales că sunt încă state cu un nivel ridicat de scepticism şi care subestimează efectele nocive ale încălzirii globale.
Evz.ro a stat de vorbă cu directoarea executivă a Greenpeace România, Crisanta Lungu, care a explicat ce avem de făcut, fiecare dintre noi, pentru a ajuta un pic planeta.
Citeste tot articolul pe evz.ro
|
|
Ghid practic: Cum se fura padurile in Romania. |
|
|
|
|
Protectia mediului
|
|
Un fost sef de ocol silvic discuta online joi, de la ora 11.00
Daca ai fost vreodata curios cum si cat se fura din padurile noastre, joi poti sa primesti cateva raspunsuri exacte. Incepind de la ora 11.00, discuta online cu un invitat special: un fost sef de ocol silvic, om eliminat din sistem pentru ca a devenit prea incomod. Invitatul nostru si-a inceput cariera ca si padurar, in 1985.
A lucrat la diverse ocoale silvice, ajungand sef de district si technician de paza. A demascat mai multe fraude si a intrat in contradictie cu mai multi politicieni de rang inalt.
A fost dat afara de la unul dintre ocoale, si-a recastigat postul printr-un proces, ca intr-un final sa se desfiinteze ocolul pentru ca fostul padurar devenise incomod.
Intrati pe Think Outside The Box pentru a pune intrebari invitatului.
Preluat de pe www.hotnews.ro
|
|
|
|
|
Pagina 10 din 10 |
