Frați în Carpați Episodul 17 Munții Parâng

18 august - Sâmbătă

Era 14.30 și eram în Obârșia Lotrului. Cu 7 ore înainte eram la 20 de km distanță, în Munții Lotrului. Ne ducem să mâncăm la o terasă. Singurele scaune libere erau la o masă unde stăteau o pereche de voluntari de la Salvamont Vâlcea. Ne așezăm cu ei la masă, le spunem de drumurile noastre, le zic că aș vrea să ajung în Parâng, la Lacul Câlcescu până seara, și ne zic că ne duc ei cu mașina până la Cabana Aviatorilor. Pfuu, vă pup pe portofel. Ne scutiți de 5 km de șosea.

Terminăm masa, ne duc oamenii prin marea de corturi și grătare, așa că pe la 16.30 eram deja pe traseu către Lacul Câlcescu. Mergem pe un forestier, apoi urcuș prin pădure, apoi o potecă printre jnepeni care se împiedicau în rucsacii noștri. După 2 ore și 500 m diferență de nivel ajungem în Rai.

Punem cort, în sfârșit mă spăl la o apă curgătoare după 3 zile. Mâncăm. Stăm la un foc. Viiiiis. O zi cum nu se poate mai plină pentru tolba de amintiri.

Izvorul Lotrului

Vf Carbunele, Vf Iezeru, Vf Mohoru

Căldarea Câlcescului

Jneapăn până la cer

Am ajuns!

Picioare de Gabor bătute de bocanci

"Lacul codrilor albastru"

Food, glorious food

Noapte bună

19 august - Duminică

După o noapte de somn adânc ne trezim la răsărit și pe la 7 suntem deja în traseu. Știam că nu am loc de cort în creasta Părângului, așa că planul era să ajungem cât mai aproape de Petroșani.

Creasta Părângului e împărțită între județele Vâlcea, Gorj și Hunedoara. Văile dinspre nord au un caracter glaciar, cu lacuri, grohotșuri și abrupturi foarte pronunțate. Cele dinspre sud sunt lungi, molcome și împădurite.

Trecem pe lângă lacul Zănoaga Mare, urcăm spre Șaua Piatră Tăiată unde ajungem pe la 8. De aici continuăm urcarea către Vf Ieșu, Pâcleșa, Gruiu într-un peisaj de vis și la 11 suntem deja la poze pe Parângul Mare.

 

Lacul Câlcescu

Oglindă pe Pământ

Lacul Zănoaga Mare

Muntele Stăncior

Vf Mohoru, Vf Setea Mare, Vf Setea Mica

Creasta Parângului din Șaua Piatra Tăiată

Valea Ghereșu

Parangul Mare e aproape

Vf Ieșu , Vf. Parangul Mare, Vf Gemanarea

Valea Gilortului intre Muntele Gruiu si Tărtărău

Lacul Roșiile

Pe Parângul Mare

Ziua asta e caracteristică pentru zicala "Cine se scoală de dimineață departe ajunge", o zicală cum nu se poate mai potrivită pentru traseele de vară din Carpați. Trecem de Parâng spre Vf Gemănarea și vedem în urma noastră cum se adună nori întunecați pe toată zona crestei. La 12.30 eram lângă Vf Cârja pe care alegem să nu mai ucăm la poză, pentru că deja furtuna ne mâna de la spate. Ne luăm picioarele la spinare și la ora 14 eram deja în stațiunea Parâng. Când eram în dreptul cabanei IEFS se pornește mama grindinei. Numai bine, am găsit cazare "La Răzvan", unde mâncăm, ne dușăm, zăcem. Un Parâng cam scurt după gustul meu, dar muntele trebuie respectat cu toanele lui.

Muntele Gemanarea, Valea Surpată, Valea Tecanu

Căldarea Gemanarea

Căldarea Slivei

Valea Stoienita

Căldarea Slivei, Lacul Cârja, Lacul Verde

Pe Parângul Mare e deja furtună

Vf. Cârja

Valea Jiului

Refugiul Cârja

Custura Cârjei

Șaua Scurtu

Parângul Mic

Cortine de ploaie ne înconjoară

A început grindina exact când am ajuns în stațiunea Parâng

20 august - Luni

Astăzi era zi de plimbare până în Petroșani așa că nu ne urnim până după ora 9. Gabor termină astăzi vacanța, urma să pornesc în ultima etapă, între Jiu și Dunăre, cu Laurențiu. Coborâm pe sub teleferic în zona Rusu, apoi apucăm prin crânguri și fânețe spre valea Jiului. Am fost foarte surprins că, deși în vale este un oraș în toată regula, pe dealurile din jur este o atmosferă de început de secol XX, unde momârlanii își trăiesc viețile după alte reguli față de cele care sunt la jumătate de oră mai jos.

Vulcan, Lupeni, Uricani

"Astăzi scap de drumuri"

Pe sub teleferic

Curmătura Călinii

Cam asta a fost în Parâng

După 13 ajungem în oraș, fac ceva cumpărături, îl sun pe Laurențiu care îmi dă vești rele. Era în drum spre noi să îmi aducă schimburi de haine și mâncare, dar isi întinsese un umăr la sală, nu putea să care nici un rucsac în spinare, așa că urma să fiu singur în ultima etapă. Eram destul de deznădăjduit de atâtea schimbări de plan în Meridionali, dar până la urmă am hotărât să merg până la Dunăre, așa cum mi-am propus.

 

Kitsch de Petroșani

• Prec
• Mai departe