Bruge spune NU risipei alimentare – rezultatele sunt uimitoare

Introducere
Bruges este unul dintre cele mai active orașe din Europa în lupta contra risipei alimentare. Acest studiu de caz ilustrează călătoria acestui oraș pe calea combaterii risipei alimentare, pornind de la analizarea situației pe plan local, implicarea părților interesate în co-crearea unei strategii de prevenție și adresarea problemei acolo unde aceasta se resimte cel mai tare: risipa alimentară în domeniul sănătății și în comerțul cu amănuntul.

Context
Când te gândești la Bruge, imaginea care ți se creează în minte este cea a unui oraș pitoresc, străbătut de canale mici, locul în care s-a filmat faimoasa peliculă „In Bruges” și, desigur, delicioasa, ciocolată.

Hadeți să aflăm mai multe și despre peisajul alimentar, mai puțin cunoscut. Orașul Bruges este situat în vestul Belgiei și are o populație de 117.000 locuitori, fiind unul dintre cele mai mare orașe ale țării. Este recunoscut în lume pentru centrul său istoric care te îmbie o mulțime de restaurante și hoteluri. Zeebrugge, un sătuc aflat pe coasta Belgiei, administrat de Bruges, este un port important al țării și găzduiește o licitație de pește. Fiind o capitală provincială, orașul Bruges are un număr relativ mare de școli (printre care două școli de gătit), precum și instituții de asistență medicală. Industria agricolă și de procesare a alimentelor este slab dezvoltată din cauza caracteristicilor solului.

Cum a început totul
În 2015, Bruges a decis că este timpul să își dezvolte o strategie alimentară sustenabilă. Risipa Alimentară a devenit unul dintre cele patru subiecte importante care vor conduce mai târziu la crearea Laboratorului Alimentar Bruges (Bruges Food Lab). Într-adevăr, Laboratorul Alimentar Bruges și Mieke Hoste, alderman al mediului în orașul Bruges, au fost liderii vizionari ai acțiunilor legate de risipa alimentară. Mieke Hoste explică motivul tranziției către Zero Risipă Alimentară (Zero Food Waste): „Pentru departamentul nostru, este un subiect foarte important, deoarece reducerea deșeurilor alimentare este o modalitate excelentă de reducere a emisiilor de CO2. Totodată, joacă un rol important în atingerea obiectivelor climatice.” În studiul Drawton, reducerea risipei alimentare a fost menționată pe locul 3 în topul cel mai eficiente soluții pentru reducerea emisiei gazelor cu efect de seră, înaintea chiar a fermelor solare și a dietelor pe bază de plante.

În afară de obiectivul vizând reducerea emisiilor de CO2, Mieke consideră că problema „risipei alimentare” este un subiect ușor și distractiv de adresat. “Comunitatea locală apreciază că Bruges prioritizează problema risipei alimentare. Suntem deseori întrebați ce anume face orașul pentru a stopa risipirea hranei. Câteodată see întâmplă să fim contactați de anumiți localnici pe motiv că au o producție prea mare de dovlecei și vor să se asigure că vor fi consumați de cineva și nu vor ajunge la gunoi. Acest lucru ar fi fost imposibil în urmă cu 6 ani. Astăzi, îi ajutăm pe acești cetățeni să ia legătura cu organizațiile relevante din laboratorul de Alimente Bruges. „

Diagnosticarea risipei alimentare: un apel de conștientizare
Fiind parte integrantă a proiectului european “Dezvoltă Alimente pentru orașe inteligente” Bruges a primit finanțare pentru a-și crea o strategie alimentară urban. Mieke Hoste precizează: La începutul proiectului nu ne-am gândit să includem și risipa alimentară. Însă când am auzit cifrele și statisticile existente, într-o întâlnire cu Tristram Stuart (autor, influencer și pionier în domeniul răspândirii conștientizării despre Risipa Alimentară), ne-am hotărât să facem ceva în această privință. Statisticile mondiale estimează că o treime din toate alimentele de pe glob ajunge la gunoi. Astfel, nu doar hrana este irosită, ci și munca fermierilor, îngrășămintele, pesticidele și combustibilii fosili folosiți atât în faza de cultivare, cât și în transportul acestor produse și în depozitarea lor. FAO a calculat că risipa alimentară este responsabilă de nu mai puțin de 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Pentru Bruge a fost crucială determinarea cantității de hrană care ajunge la gunoi. Înainte de a-și formula strategia alimentară, Bruge a întocmit o analiză SWOT pentru a trece în revistă cele mai mari dificultăți în lupta contra risipei alimentare, care era principalul obstacol în calea creării unui lanț alimentar sustenabil. Abia recent, însă, au fost publicate cifrele care arată cât de mare a fost în realitate problema risipei alimentare în Bruge. Mieke Hoste explică: „Vannessa Aneca, studentă din Bruges, a efectuat o cercetare privind deșeurile alimentare în supermarketuri. Ea a constatat că nu mai puțin de 750.000 de alimente comestibile (sau 15.000 kg pe săptămână) au fost irosite de către comercianții cu amănuntul din Bruges, în fiecare an. Reducerea cu numai 20% a acestei cantități ar economisi tot atât CO2 cât2,540 de cazane solare.”

Din punct de vedere financiar, costurile pentru prevenția risipei alimentare sunt aproape egale cu cele pentru amplasarea panourilor solare. Un studiu recent confirmă beneficiile financiare. Reducerea risipei alimentare are o rentabilitate uriașă pentru investițiile în orașe. Pentru fiecare euro investit în reducerea deșeurilor alimentare, orașul economisește 8 euro.

Cu ajutorul Calculatorului de deșeuri alimentare FoodWIN, orașul Bruges a reușit să obțină o estimare precisă a alimentelor risipite la nivelul întregului oraș. Această măsurătoare a arătat că restaurantele, cetățenii, activitățile comerciale cu amănuntul și sistemul de sănătate sunt responsabile de marea parte a risipei alimentare din oraș. Mieke continuă „Numerele sunt uriașe! După ce le-am văzut, reducerea risipei alimentare a devenit un obiectiv și mai important pentru noi. Trebuia să facem ceva!

Continuarea articolului pe ecomagazin.ro

• Mai departe