Clasificarea norilor

 NORII se numara printre cele mai importante fenomene atmosferice, ei oferind informatii foarte pretioase asupra evolutiei vremii. Norii sunt produsi ai condensarii sau sublimarii din atmosfera libera, fiind o masă vizibilă de picături de lichid condensat (apă, în cazul  planetei Pamânt) sau de cristale de gheață condensate. Ramura meteorologiei care studiază norii este nefologia.

Formarea unui nor este determinata de trei conditii :

1. In atmosfera trebuie sa existe o anumita cantitate de umiditate, necesara atingerii punctului de saturatie;
2. In atmosfera trebuie sa se gaseasca asa numitele nuclee de condensare (care sunt particule de mici dimensiuni care se gasesc in suspensie in atmosfera - praf, microorganisme etc.);
3. Trebuie sa aiba loc o racire suficienta a atmosferei pentru realizarea sublimarii.

In functie de etajul altitudinal in care se dezvolta, s-au def

init mai multe tipuri de nori:

A) Etajul superior, dezvoltat între 4 ÅŸi 12 km, cuprinde genurile:

Deşi poartă prefixul cirrus, aceşti nori sunt diferiţi din punct de vedere structural. Astfel, cirrocumulus sunt asemănători celorlalte formaţiuni cumulus, formaţi prin convecţie, iar cirrostratus sunt stratiformi, asemenea norilor altostratus.

Cirrus (in latina, cirrus=buclă de păr) - Ci

• se formează la peste 5 km altitudine, în zona temperată;
• apar într-una din următoarele forme: castellanus, fibratus, spissatus, and uncinus;
• se pot forma în mod cel mai frecvent prin avansarea vaporilor de apă la mare altitudine, dar ÅŸi din dâra lăsată de avioane, în urma cicloanelor sau a norilor cumulonimbus;
• culoare alb sau gri stralucitoare, structura filamentoasa (forme de suvite, vertebre, fulgi);
• se deosebesc de cei din etajul mijlociu prin grosimea mica (în medie 1500 m), transparenÅ£a, structura filamentoasa clar pronuntata;
• prevestesc schimbarea de vreme, fiind mesageri ai timpului ploios, deÅŸi, ei înÅŸiÅŸi nu produc precipitaÅ£ii.

Cirrocumulus - Cc

• se formează la peste 6km altitudine;
• apar în următoarele forme: stratiformis, lenticularis, castellanus, and floccus;
• ca ÅŸi celelalte formaÅ£iuni cumuliforme (cumulus, stratocumulus) denotă convecÅ£ia atmosferică;
• spre deosebire de cirrus, au o structura ondulata sau in forma de smocuri, gramezi, dispuse in siruri;
• au o durată de viaţă redusă, de multe ori transformându-se, datorită cristalelor de gheaţă din care sunt formaÅ£i, în cirrostratus;
• formează, uneori, fenomenul numit virga (precipitaÅ£ii foarte fine care nu ating suprafaÅ£a terestră);
• se pot forma în faÅ£a unui front atmosferic, caz în care prevestesc inrautatirea vremii în circa 10 ore.

Cirrostratus - Cs

• se dezvlotă la altitudini de peste 5.5 km;
• apar sub două forme: fibratus and nebulosus;
• formează deseori halo;
• dau cerului, când sunt prezenÅ£i, un aspect lăptos;
• au forma de panza continua, fiind relativ transparenti, omogeni si compacti;
• sunt formaÅ£i din cristale de gheaţă;
• deseori preced un front cald ÅŸi prevad vreme ploioasă în 12 - 24 ore sau chiar mai repede.

B) Etajul mijlociu, dezvoltat intre 2 si 6 km:

Altocumulus - Ac

• se formează între 2 ÅŸi 6 km, asemenea genului altostratus, având o dezvoltare orizontală de ordinul miilor de kilometri pătraÅ£i;
• apar sub una din următoarele forme, asemenea genului cirrocumulus: stratiformis, lenticularis, castellanus, floccus;
• de culoare albă sau cenuÅŸiu deschis, se prezinta sub forma de valuri, bulgări sau plăci desparÅ£ite prin spărturi prin care se vede cerul;
• se deosebesc de forma superioară, cirrocumulus prin umbrele pe care le crează, dimensiunile mai mari ÅŸi relieful variabil;
• de stratocumulus se deosebesc prin inaltimea si transluciditatea mai mare.
• sunt prezenÅ£i, de obicei, între două fronturi (unul cald, unul rece);
• altocumulus castellanus denotă frecvent dezvoltarea unei furtuni, fiind semn al instabilităţii atmosferice în mijlocul troposferei, loc în care se pot transforma în cumulonimbus - aceÅŸtia sunt, alături de cumulus ÅŸi cumulonimbus cele trei forme de nori care dau fenomene meteo periculoase; 
• o formă specială, lenticularis, este la orginea multor raportări de fenomene OZN.

 Altostratus - As

• aspect de panza continua omogena, cenuÅŸiu - albăstruie, care acopera treptat tot cerul (ecranând soarele mult mai bine decât cirrostratus);
• sunt formaÅ£i prin ridicarea unor mase mari ÅŸi stabile de aer, fapt ce determină condensarea vaporilor în nori;
• produc precipitatii slabe, mai ales iarna, uneori sub formă de virga;
• prevestesc schimbarea vremii (invazie de aer rece, care produce furtuni), mai ales sub forma fibratus, care semnifică apropierea unui front cald;
• se deosebesc de nimbostratus prin densitatea mai mica si plafonarea mai mare.

 C) Etajul inferior se intinde de la cateva zeci (sute) de metri pana la 2 km:

Nimbostratus (în latină nimbus înseamnă ploaie)

• se întind între nivelul solului ÅŸi 3 km ÅŸi au o grosime medie de 2 km;
• se dezvoltă, de obicei, din altostratus ÅŸi, preponderent, la latitudini medii;
• formeaza un strat amorf de straturi de culoare cenusie - sumbră, ce intuneca stralucirea soarelui;
• dupa cum ii tradeaza numele, acesti nori dau precipitatii extinse, care, uneori, pot dura zile in sir, în funcÅ£ie de activitatea vânturilor;
• spre deosebire de cumulonimbus, nu produc descărcări electrice, deÅŸi este posibil, în situaÅ£ii excepÅ£ionale, să cuprindă nori cumulonimbus. Descărcările electrice, pe care aceÅŸtia le produc, interacÅ£ionează cu norii nimbostratus, dar doar în imediata vecinătate.

Stratus

• norii cei mai de jos, cenuÅŸii (se aseamana cu ceaÅ£a înaltă);
• acoperă, in general, întreaga boltă cerească; soarele ÅŸi luna nu se văd;
• se formează, de obicei, în fronturi reci, asemănător ceÅ£ei, prin răcirea aerului ÅŸi creÅŸterea umidităţii relative;
• apar sub două forme: nebulosus ÅŸi fractus, fiecare având varietăţile: opacus, translucidus, undulatus;
• se caracterizează prin dispunerea orizontală a straturilor, deosebit de formaÅ£uinile cumuliforme, care se formează prin convecÅ£ie;
• nu dau niciodata precipitatii insemnate (din ei ploua marunt sau burniteaza, iar in cursul iernii cade ninsoare slaba)

Stratocumulus

• au aspectul unor paturi groase sau sunt dispusi in gramezi ori 
• in rulouri, fie de culoare albicioasa (cand sunt in calea razelor soarelui), fie sumbri si opaci (cand acopera discul sau stralucitor);
• cateodata au aspectul unor placi sau al unor imensi bolovani de rau;
• rar dau precipitatii slabe de scurta durata;
• de altocumulus se deosebesc prin dimensiunile componentelor si inaltimea inferioara;
• de nimbostratus se deosebesc prin structura ondulata si lipsa precipitatiilor, iar fata de stratus prin inaltimea mai mare si structura clar proeminenta;
• Norii stratocumulus, translucizi, care trec dimineata, anunţă timp frumos în timpul zilei (a) iar seara coloreaza cerul la apus în galben-portocaliu. Daca soarele apune mascat între acesti nori (b) a doua zi va ploua.

Cumulus 

• nori grosi cu baza orizontala cenusie sau albastruie si varful albicios, apar frecvent sub forma unor ghemotoace de bumbac;
• apar sub altitudinea de 2km;
• sunt precursori, de multe ori, ai altor nori, precum cumulonimbus, sub influenÅ£a unor factori precum instabilitatea, umiditatea sau temepratura;
• apar izolati sau în salbe cu bazele aflate la acelasi nivel cu marginea norului, mai luminate decat centrul;
• au margini bine delimitate;
• apar sub una din formele: humilis, mediocris, congestus, and fractus;
• cumulus humilis ÅŸi mediocris indică vreme bună, deÅŸi, cei din urmă, din cauza dezvoltării verticale, pot evolua în cumulus congestus sau chiar în cumulonimbus;
• cumulus congestus, ce apar sub forma unor turnuri, se dezvoltă, frecvent în cumulonimbus, producând furtuni;
• acest tip de nori pot produce ploi acide sau tornade

D) Norii cu dezvoltare verticala, au baza in etajul inferior si varful in cel superior:

Cumulonimbus (300m –17 km)

• nori grosi, de culoare inchisa la baza si albi la varf, inaltandu-se ca niste mase enorme in forma de munti cu varful fibros;
• acopera, in general, cerul complet;
• c. calvus, c. incus, c. mammatus
• din ei cad precipitatii sub forma de averse, insotite adesea de descarcari electrice, vijelii si caderi de grindina. 

Pyrocumulus

•  produsi de incalzirea intensa a aerului pe o suprafaţă;
• asociati de obicei cu fenomenele vulcanice, se pot naste si din incendiile de padure sau din cauza activitatii industriale

E) Nori orografici:

Categorie aparte de nori ce apar pe crestele muntilor sub forma de "caciula de nori", care prevestesc timpul ploios, sau "steaguri de nori", uneori aducand ploaie.

Relieful muntos imprima proceselor generatoare de nori unele particularitati locale astfel: circulatia aerului umed si cald din vai spre culmile muntoase formeaza norii de briza, care apar însirati deasupra culmilor, ca adevarate salbe de nori albi, stralucitori, indicând timp frumos si stabil. Alteori, când curentii ascendenti de aer sunt mai puternici, norii îmbraca vârfurile izolate, dominante în zona, ca o caciula, boaghe, prevestind timp ploios.

Sub vârful muntilor de mare altitudine, la peste 2000 m, în partea opusa vântului se desfasoara formatii noroase orizontale – steaguri de nori, care sunt de fapt mase de ceata. Uneori ele anunta timp ploios.

La adapostul culmilor de mare altitudine se observa formatii noroase de forme ovoid-alungite, relativ plate, care dispar brusc, numite ochiul furtunii si care prevestesc înrautatirea vremii.

Bibliografie:

•  www.nephology.eu
• www.wikipedia.org

Câteva filme utile pentru recunoaÅŸterea principalelor tipuri de nori:

• Prec
• Mai departe