Parcul Natural Bucegi
Parcul Natural Bucegi, una dintre cele 27 de zone cu protecÈ›ie de acest tip, a fost înfiinÈ›at în anul 1990, prin ordin al ministrului Mediului, ca parc naÈ›ional. Din anul 2000, prin legea 5/2000, i s-a conferit statutul de Parc Natural. Limitele sale au fost stabilite prin lege în anul 2003. Măsura trecerii sale în această categorie de conservare are scopul de a proteja zona împotriva exploatării iraÈ›ionale a resurselor È™i pentru protejarea biodiversității.
De managementul zonei se ocupă AdministraÈ›ia Parcului Natural Bucegi, constituită ca subunitate a Regia NaÈ›ională a Pădurilor - ROMSILVA. Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.230/2003, administraÈ›ia Parcului Natural Bucegi trebuie sa fie alcătuită din 17 persoane, din care 11 agenÈ›i de teren È™i are ca atribuÈ›ii: monitorizarea permanentă a Parcului, conÈ™tientizare publică È™i educaÈ›ie ecologică a turiÈ™tilor atât pe traseele turistice cât È™i în mod organizat în unitățile de cazare aceasta activitate adresându-se în special grupurilor de elevi È™i studenÈ›i care au venit în Parc, acÈ›iuni de ecologizare (colectare gunoaie) din zona limitrofă traseelor turistice È™i a drumurilor auto de acces, activităţi ale AdministraÈ›iei în colaborare cu celelalte instituÈ›ii abilitate ale statului privind ordinea publică ( Jandarmerie Montană), monitorizarea permanentă a fondului forestier naÈ›ional proprietate publică sau privată.
SuprafaÈ›a parcului este de 32497 de hectare, pe întinsul a trei judeÈ›e: DâmboviÈ›a (aproximativ 50%), Prahova È™i BraÈ™ov. Ea cuprinde întregul masiv Bucegi, între următoarele limite: la est Valea Prahovei, care îl desparte de MunÈ›ii Baiului, la nord Culoarul RâÈ™novului, care îl desparte de MunÈ›ii Postăvarul, iar la vest de Culoarul Rucăr Bran, respectiv de Valea Brăteiului, care îl desparte de MunÈ›ii Leaota.
Parcul Natural Bucegi este o zonă cu o mare diversitate biologică, geologică È™i geomorfologică ce suscită deopotrivă interes turistic È™i È™tiinÈ›ific. Dintre obiectivele turistice, monumente ale naturii, 46 la număr, o scurtă enumerare ar cuprinde: Babele, Sfinxul, ColÈ›ii Morarului, Cheile Răteiului, Cascada Urlătoarea, Moara Dracilor, Cheile Horoabei, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului, Mecetul Turcesc, Cascada IalomiÈ›ei, Pietrele de la Vf. Omu, Izbucul Coteanu, Stâncile din Poiana Stânii, Turnul Seciului, PeÈ™tera Tătaru, Baba Mare, Sfânta Ana.
Flora parcului cuprinde o serie de specii protejate de arbori È™i arbuÈ™ti: zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), zâmbru, frasin (Fraxinus), jneapăn (Pinus mugo), salcie pitică (Salix retusa), dar mai ales de specii floristice rare: floarea de colÈ› (Leontopodium alpinum), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), smârdar (Rhododendron kotschyi), iederă albă (Daphne blagayana), arginÈ›ica (Dryas octopetala), sângele voinicului (Nigritella rubra), angelică (Angelica archangelica), mac galben (Glaucium flavum), limba cucului (Botrychium lunaria), iarbă roÈ™ioară (Silene acaulis), ghinÈ›ură galbenă (Gentiana lutea), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), piciorul cocoÈ™ului (Ranunculus repens).
Fauna este È™i ea foarte bogată, cuprinzând mai multe specii ocrotite: Forfecuţă galbenă (Loxia curvirostra), cerb (Cervus elaphus), capră neagră (Rupicapra rupicapra), urs brun (Ursus arctos), lup (Canis lupus), mistreÈ› (Sus scrofa), râs (Lynx lynx), cocoÈ™ de munte (Tetrao urogallus), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), vultur pleÈ™uv sur (Gyps fulvus), corb (Corvus corax), È™orecarul comun (Buteo jamaicensis), mierla de piatră (Monticola saxatilis), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), fâsă de munte (Anthus spinoleta).
În cuprinsul parcului se află mai multe zone de protecÈ›ie strictă: Abruptul BucÈ™oiu - MălăieÈ™ti - Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), PeÈ™tera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Muntele ColÈ›ii lui BarbeÈ™ (1.513 ha), Locul fosilifer Plaiul HoÈ›ilor.
Abruptul BucÈ™oiu - MălăeÈ™ti - Gaura este rezervaÈ›ie naturală de tip mixt, fiind situată în judeÈ›ul BraÈ™ov, pe teritoriul localităților Bran, Moieciu È™i RâÈ™nov. RezervaÈ›ia naturală se suprapune sitului Natura 2000 - „Bucegi” È™i dispune de mai multe tipuri de habitate: fâneÈ›e montane, pajiÈ™ti calcifile alpine È™i subalpine, tufăriÈ™uri alpine È™i boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetaÈ›ie lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaÈ™tini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetase chasmofitică, grohotiÈ™uri calcaroase, grohotiÈ™uri medio-europene calcaroase, grohotiÈ™uri silicioase È™i grohotiÈ™uri de È™isturi calcaroase.
Abruptul prahovean Bucegi este, de asemenea, arie protejată de interes naÈ›ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaÈ›ie naturală de tip mixt), fiind situată în judeÈ›ul Prahova, pe teritoriul oraÈ™elor BuÈ™teni È™i Sinaia. Are, ca obiect al protecÈ›iei: AriniÈ™ul de la Sinaia - Cumpătul (32,10 ha), rezervaÈ›ie naturală de tip floristic È™i faunistic situată în apropierea cartierului Cumpătul din Sinaia, Locul fosilifer Plaiul HoÈ›ilor (6 ha), arie protejată ce adăposteÈ™te în fliÈ™uri cretacice importante depozite de faună fosilă È™i MunÈ›ii ColÈ›ii lui BarbeÈ™ (1.513 ha), arie naturală de tip geologic, floristic È™i faunistic aflată pe teritoriul administrativ al oraÈ™ului Sinaia.
Muntele ColÈ›ii lui BarbeÈ™ alcătuiesc o arie protejată de interes naÈ›ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaÈ›ie naturală de tip mixt), situată în judeÈ›ul Prahova, pe teritoriul oraÈ™ului Sinaia. Aria naturală reprezintă o zonă muntoasă din extremitatea estică a CarpaÈ›ilor Meridionali, în MunÈ›ii Bucegi, cu un relief diversificat (constituit din calcare, gresii, È™isturi cristaline È™i conglomerate), cu abrupturi, grohotiÈ™uri, doline, custuri, hornuri, turnuri, ace, chei, goluri alpine, cu izvoare È™i văi (Valea Lupului, Valea Uscată), pajiÈ™ti, pășuni È™i păduri, cu floră È™i faună specifică Bucegilor (stânjenel mic de munte - Iris ruthenica).
Locul fosilifer Plaiul HoÈ›ilor corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervaÈ›ie naturală de tip paleontologic) fiind localizat în culmea Plaiul HoÈ›ilor (o prelungire a masivului Păduchiosul), în partea sud-vestică a oraÈ™ului Sinaia, lângă drumul naÈ›ional DN71 ce leagă judeÈ›ul DâmboviÈ›a de Prahova. Aria protejată întinsă pe o suprafață de 6 hectare, reprezintă o zonă de abrupturi calcaroase, cu formaÈ›iuni de fliÈ™uri cretacice stratificate, alcătuite din roci argilo-marnoase de culoare cenuÈ™iu-gălbui, urmate de marne tari È™i conglomerate tilloide cu blocuri mari de calcare È™i È™isturi marno-argiloase cu inserÈ›ii de calcit; cu bogate depozite de faună fosilă, alcătuite din resturi de lamelibranhiate, gastropode, cefalopode sau brahiopode, precum È™i cu depozite de resturi fosilifere de plante.
PeÈ™tera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) este arie protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervaÈ›ie naturală, tip mixt), situată în judeÈ›ul DâmboviÈ›a, pe teritoriul comunei Moroeni. Are o suprafață de 307 ha È™i este compusă din sistemul carstic Bătrâna - PeÈ™tera IalomiÈ›ei cu PeÈ™tera IalomiÈ›ei, Cheile UrÈ™ilor, Cheile PeÈ™terii (monumente ale naturii), Poiana Crucii È™i lapiezurile Turnul Siciului È™i Cheile Horoabei (monumente ale naturii).
Locul fosilifer de la Vama Strunga (monument al naturii) este arie protejată de interes naÈ›ional ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervaÈ›ie naturală de tip paleontologic), fiind situată pe teritoriul comunelor Moieciu È™i Moroeni. Aria naturală reprezintă o zonă în versantul stâng al culmii È™eaua Strunga, unde, în mai multe nivele litologice (strate cu conglomerate de calcare oolitice È™i nisipoase, gresii calcaroase È™i marnă) se află importante depozite de faună fosiliferă (constituită în cea mai mare parte din amoniÈ›i - moluÈ™te cefalopode cu cochilii spiralate compartimentate) datată în jurasicul mediu.
Surse:
Accesări: 11101