Podbalul (Tussilago farfara)

Când iarba încă  îÅŸi doarme somnul roditor, când iarna încă  domneÅŸte prin munÅ£ii înalÅ£i, o pată galbenă, pufoasă se întrezăreÅŸte la marginea drumurilor. Podbalul este cea mai curajoasă dintre plante, înflorind prima , primăvara devreme. Românii îi spun ÅŸi bruscăniÅŸ, brustan, brustur-alb, brustur-de-râu, cenuÅŸoară, gălbinele, guÅŸa-găinii, limba-vecinei, lapoÅŸel, păpălunga, podbeal, rotungioare.  Numele ÅŸtiinÅ£ific - tussilago,  vine de la darul plantei de a opri tusea.

Podbalul aparÅ£ine familiei Asteraceae, fiind înrudită cu plante precum Artemisia absinthium(pelin), Chrysanthemum indicum(crizantemă, tufănică), Chrysanthemum leucanthemum(margaretă), Cynara scolymus(anghinară), Dahlia variabilis(dalie, gherghină), Helianthus annuus(floarea soarelui), Leontopodium alpinum(floare de colÅ£, albumiţă), Matricaria chamomilla(muÅŸeÅ£el)Taraxacum officinale(păpădie), Telekia speciosa(lăptucul oii).

Este o plantă perenă, cu rizom cilindric, cărnos, acoperit cu solzi. Din rizom se dezvolta mai intâi câteva tulpine florale, iar mai târziu frunzele. Acestea sunt rotund cordiforme, de două ori dinÅ£ate pe margini, cu dinÅ£i mucronaÅ£i, alb tormentoase pe faÅ£a inferioară, lungi de 12-20 cm. Tulpinile florifere, lungi de 3-15 cm in timpul înfloririi, sunt acoperite de numeroase frunzuliÅ£e scuamiforme, roÅŸietice ce prezinzintă o suprafaţă lînos tormentata.

Fiecare tulpină poartă in vârf un capitul cu un involucru format din bractee dispuse pe 1-2 rânduri. Florile marginale, in număr de până la 300, sunt ligulateÅŸ cele feminine sunt dispuse in mai multe rânduri, iar cele centrale masculine sunt tubuloase. Diametrul inflorescenÅ£ei este de circa 2,5 cm. Fructele sunt achene cilindrice, care poartă în vârf un papus de peri pluriseriaÅ£i, formând o suprafaÅ£a globuloasă. La maturitatea fructelor tulpina se alingeÅŸte ajungând până la 30 cm. Se înmulÅ£eÅŸte prin seminÅ£e si rizom. Planta înfloreÅŸte in lunile februarie - aprilie. Este răspândită in aproape toată emisfera boreală. La noi creÅŸte prin locuri argiloase, de preferinţă pe coaste sau maluri, unde formează covoare întinse.

Podbalul este considerat plantă medicinală încă din cele mai vechi timpuri fiind folosit în tratarea unor afecÅ£iuni ale plămânilor. Datorită proprietăţilor expectorante ÅŸi antiinflamatorii, o putem folosi cu mare succes la bronÅŸită, laringită, faringită, astm bronÅŸic ÅŸi pleurezie, ba chiar la tuberculoza pulmonară incipientă. Cei cu tuse rebelă si raguÅŸeală chinuitoare ar trebui să bea de mai multe ori pe zi ceai fierbinte de podbal amestecat cu miere. Mai târziu, în luna mai, când apar ÅŸi frunzele, pot fi utilizate, datorită conÅ£inutului lor bogat în vitamina C, ca verdeaţă pentru supă si salata de primăvară. Întrucât frunzele conÅ£in mai multe substanÅ£e active decât florile, sunt culese ÅŸi pentru a se putea folosi un amestec de flori si frunze la prepararea ceaiului.

Siropul pe care ni-l putem fabrica din frunze de podbal se dovedeÅŸte foarte bun in bronÅŸite si alte afecÅ£iuni pulmonare. Într-o oală de lut sau un borcan de murături se introduc alternativ un strat de frunze si un strat de zahăr nerafinat, se lasă să se aÅŸeze ÅŸi se umple până ce nu mai e loc în vas. Apoi se leagă cu 2-3 straturi de celofan si se pune la loc ferit. Căldura constantă favorizează procesul de fermentaÅ£ie. După 8 săptămâni se dezgroapa iarăşi oala sau borcanul, iar siropul de podbal astfel obÅ£inut se lasă sa dea în colocot.  Acest sirop poate fi mijlocul nostru de apărare cel mai bun în timpul iernii ÅŸi al epidemiilor de gripă. Se ia cu linguriÅ£a. În astm, în afecÅ£iunile permanente ale bronhiilor ÅŸi ale fumătorilor sunt de mare folos, primăvara, 2-3 linguriÅ£ de suc de podbal proaspăt stors turnate intr-o cană cu supă  sau cu lapte cald. Pentru combaterea flebitelor se poate prepara o masa alifioasa din frunze proaspete zdrobite ÅŸi smântână proaspată, care se aplica pe porÅ£iunile inflamate ÅŸi se leagă uÅŸor cu o bucată de cârpă.

• Prec
• Mai departe