Plante unice in peisajul Carpatilor Romanesti

Romania are un grad mare de biodiversitate, pe teritoriul tarii noastre inregistrandu-se un numar de 783 tipuri de habitate in 261 de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii. Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3700 specii de plante, din care, pana in present, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare si 33792 specii de animale, din care 33085 nevertebrate si 707 vertebrate.

Considerand de  un interes deosebit speciile declarate monument al naturii va prezentam o lista a acestora: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris L.),  ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis),  nufărul alb şi nufărul galben (Nymphaea alba şi Nyphar luteum),  crinul de pădure (Lilium martagon),  trânjoaica (Ranunculus illyricus),  urechelniţa (Sempervivum ruthenicum),  cosaciul (Astragalus austriacus),  şopârliţa (Veronica incana), brânduşa de toamnă  (Colchicum autumnale), iedera alba (Daphne blagayana),  tulichina (Daphne cneorum), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), ghintura galbena (Gentiana lutea), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi syn. Rh. Mytifolium),  sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra), macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani), linarita (Linaria alpina), floarea de colt sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum), bulbucii (Trolius europaeus), garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus), tisa (Taxus baccata), Schiwereckia podolica. 

O altă categorie de taxoni, care au o semnificaţie naţională sau mondială o reprezintă endemitele, taxoni cu o arie restrânsă la o anumită regiune naturală. Fenomenul apartenenţei unor taxoni la un teritoriu geografic determinat, relativ limitat, uneori la o arie extrem de redusă este inclus în noţiunea de endemism. O serie din aceşti taxoni pot face parte din categoriile de plante periclitate, vulnerabile sau rare pe când alţi taxoni sunt nepericlitaţi.

Speciile endemice reprezinta 4%. Astfel, s-au identificat un numar de 57 de taxoni endemici (specii si subspecii) si 171 taxoni subendemici.

În continuare facem o foarte succinta trecere in revista a celor mai semnificative specii de plante din peisajul muntilor Carpati, lasandu-va placerea de a intregi singuri minunata  lume pe care acestea o creaza.

Lânariţa (Linaria alpina)

Plantă din familia Plantaginaceae, cu tulpini culcate, ridicate numai la vîrf, cu numeroşi lăstari frunzoşi, care se tîrâsc printre bolovanii grohotişului.

Înfloreşte în iulie.

 Răspîndirea în ţară: munţii Bucegi (Grohotişu, Guţanu), Piatra Craiului (Moara Dracului, Ceardacu Stanciului).

Este foarte rară şi se găseşte numai pe grohotişuri calcaroase.Linariţa de munte este una dintre primele plante care se instalează pe grohotişurile mobile. Ea este considerata aşadar ca plantă pionier, contribuind prin tulpinile şi rădăcinile ei întinse printre bolovanii grohotişului la fixarea acestuia şi la crearea de condiţii mai prielnice pentru instalarea ulterioară a altor plante.

Macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani)

Apartine familiei Papaveraceae cu frunzele penta-sectate, dispuse bazal. Este o planta scunda (10 – 30 cm), tufoasa. Tulpinile sunt terminate cu o singura floare. Fructul este sub forma de capsul. 

Macul galben este o planta pionier, care fixeaza grohotisurile in zonele calcaroaseInfloreste in lunile iulie - august.

Este specie endemica in Carpatii Romanesti, formand o subspecie endemica in Retezat – Piule, ssp. Retezatycum. 

Bulbucii de muhte (Trollius europaeus)

Plantă în familia Ranuncelaceoe.

Tulpina dreaptă, adesea peste 30 cm înălţime, la vîrf cu o singură floare mare rareori mai multe), ca o măciulie, pînă la 3 cm în diametru, alcătuită din circa zece sepale petaloide înghesuite, aproape rotunde, de un galben-verzui pînă la al

ben-auriu, pe dinafară cu vinişoare verzui. 

Ghinţura-galbenă (Gentiana lutea)

Plantă robustă din familia Gentianaceae, cu tulpini pînă la 1 m înălţime şi cu frunze mari, late, eliptice, aşezate în perechi. Florile mari, galbene, stau în buchete dese la subsuoara perechilor de frunze de la partea de sus a tulpinii, ca în nişte coşuleţe. Corola are un tub scurt şi cinci-şase diviziuni lunguieţe. Rădăcina foarte groasă şi lungă se foloseşte în farmacie, avînd proprietăţi tonice şi digestive. Înfloreşte în iulie-august.

Se găseşte pe coaste ierboase însorite, pe grohotişuri şi, adeseori, în zona păduroasă. Răspîndirea în ţară: munţii Carpaţi.

Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

Planta apartine familiei Caryophyllaceae. Tulpina scundă, de 5—10 cm înălţime, poartă la vîrf o singură floare cu corola de circa 3 cm în diametru, formată din cinci petale late, la vîrf dinţate, de culoare roşie-carmin, la bază cu o pată purpurie, împestriţată cu alb şi cu peri albi, mătăsoşi, strălucitori. Floarea prezintă în centru un inel purpuriu pestriţ, deosebit de caracteristic.

Înfloreşte în august.

Creşte numai pe brînele şi coastele abrupte din Piatra Craiului, fiind endemică pentru acest masiv.

Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris L.) 

Familia Liliaceae. Flori cu tepale libere, patate sub forma de sah.

Infloreste in lunile aprilie-mai. Se dezvolta sporadic in stejarisuri, pajisti, tufarisuri, margini de paduri. Este o specie mezofita.

 

Arealul de raspandire a acestei specii se micsoreaza continuu din cauza colectarilor masive pentru proprietatile decorative deosebite. 

Smârdarul (Rhododendron kotschyi)

Plantă lemnoasă, scundă, din familia Ericaceae, cu numeroase ramuri neregulat încovoiate. Frunzele îngrămădite la vîrful ramurilor, verzi şi iarna, au formă ovală sau eliptică, de 1—2,5 cm lungime, lucitoare. Flori de un roşu-roz aprins, plăcut mirositoare, aşezate în mănunchi pe codiţe scurte. De obicei formează pîlcuri întinse, mai ales pe «dosuri de munte» (versanţi nordici sau vestici).

Înfloreşte în iunie-iulie şi, uneori, încă o dată toamna.

Răspîndirea în ţară: Carpaţii Orientali şi Meridionali.

Papucul doamnei (Cypripedium calceolus)

Familia  Orchidaceae. Este o orhidee cu rizom orizontal. Tulpina (15- 70 cm) foliata cu frunze sesile, eliptice sau ovate, terminata cu 1-2 flori mari, zigomorfe, cu o foliola a perigonului de forma unei cupe, galbena si celelalte purpurii-brune.Infloreste in mai-iunie

Sporadica in paduri umbroase

Sângele-voinicului (Nigritella rubra, nigritella rubra)

Plantă din familia Orchidaceae, cu tulpina dreaptă, înaltă de 8—15 cm, cu numeroase frunze înguste, alungite, îndreptate în sus. Florile, foarte mici şi numeroase, sînt strînse la vîrful tulpinii într-un ghem oval, de culoare roşie-purpurie întunecată, răspîndind un puternic şi foarte plăcut parfum de vanilie. Rădăcina este formată din două umflături cărnoase (tubercule), spintecate.

Înfloreşte în iunie-august.

Este destul de rară şi localizată în locuri ierboase, însorite mai ales în pajiştile şi pe brînele nepăşunate. 

Răspîndirea în ţară: Carpaţii Orientali şi Meridionali.

Nigritella nigra poate fi intalnita doar in Carpatii Meridionali.

Crinul de pădure (Lilium martagon)

Apartine familiei: liliaceae. Planta cu bulb, inalta (30-100 cm), cu flori mari, roz sau rosii, patate. Infloreste in iunie-iulie.

Raspandita prin padurile din zona montana 

 

 

• Mai departe