Avalanșă este o deplasare rapidă a zăpezii de pe versantul unui munte, adesea având în compoziție aer și apa, câteodată putând conține și roci sau bolovani. Avalanșele sunt printre cele mai mari pericole ce se pot întâlni pe munte. Avalanşele din Alpi din timpul primului război mondial au ucis mai mult de 60 de mii de oameni. Cutremurul din Peru de pe 31 mai 1979 a provocat multe avalanşe şi surpări de teren care în total au ucis 66 de mii de oameni. A dislocat o stâncă de rocă şi gheaţă care a ucis pe cei 5 de mii de locuitori ai oraşului Ranrahica.

După modul de formare, avalanşele pot fi:

1. fenomene naturale declanşate de o supraîncărcare naturală de zăpadă;
2. cauzate de om, declanşate de trecerea unui schior, drumeţ sau de altă intervenţie umană accidentală sau nu.
   

În funcţie de particularităţile stratului de zăpadă afectat, avalanşele sunt de mai multe tipuri:

1. Avalanşe uscate care se produc la temperatura de -5 grade, atunci când zăpada este afânată şi are aspect prăfos-grăunţos, cristalele de zăpadă fiind rotunde. Zăpada în amestec cu aerul formează aerosoli foarte periculoşi pentru oameni, aceştia murind sufocaţi. Tot in cadrul acestei categorii se mai afla si avalansa pulver, cea cu nori, cea cu zapada granuloasa si cea cu ‘placi de vant’.
   Avalansa cu nori este insotita de soc si o unda de suctiune, putand sa aiba viteza si de 200-300 km/h, iar avertizarea producerii ei este data de o bubuitura asemanator unui tunet. Se produce in primmele 24-48 de ore de la ninsoare, in general numai in lunile de iarna.
2. Avalanşe umede care se produc în stratele de zăpadă umedă şi grea. Ele antrenează, în deplasare, cantităţi mari de zăpadă în lungul culoarelor de avalanşă şi exercită presiuni mari aspra obiectelor din cale, distrugându-le.
3. Avalanşe în plăci care se produc prin desprinderea stratului superficial îngheţat şi a celui mijlociu, suprafaţa de desprindere fiind la contactul cu stratul bazal.

Factorii care contribuie la declanșarea avalanșelor:
1. Relieful;
2. Morfologia solului;
3. Prezența unor pături de alunecare;
4. Zăpada
5. Densitatea

Condiții meteo:
1. Temperatura- sub 0 grade celsius nu permite coeziunea între straturile de zăpadă;

Exista un pericol iminent de avalanșe atunci când:
1. Există căderi de zăpadă- ninsori abundente recent;
2. Încălzire bruscă a vremii- se trece repede de la anotimpul rece la cel cald;
3. După ninsori mici cu vânt.

Măsuri de prevenire a avalanșelor:

1. Marcarea cu panouri speciale a traseelor turistice în care este posibil să se producă avalanșe;
2. Interzicerea traseelor expuse la astfel de pericole;
3. Pregătirea salvamontiștilor pentru intervenție;
4. În zonele aglomerate se merge în monom- unul în spatele altuia, la distanța de minim 20 de metri, pentru a evita surprinderea mai multor oameni în căderea de avalanșă.

Tehnica de salvare:
Cel care este surprins de avalanșă trebuie să își țină mâinile îndepărtate de corp încercând să înoate în zăpadă, fapt ce poate ajuta la menținerea individului deasupra zăpezii.
Dacă o persoană a fost prinsă sub zăpadă, el își poate determina pozitia corpului prin aruncarea unui obiect sau pur și simplu scuipând (pentru că se poate ca în timpul avalanșei să fiți surprinși cu capul în jos), deoarece se poate determina în acest mod centrul de greutate al Pământului.

• Prec
• Mai departe