ABC montan
Trail running
Trail running este un sport ce constă în alergare de-a lungul potecilor, de obicei în munţi. În Marea Britanie, de altminteri, chiar se numeşte mountain running. O disciplină foarte asemănătoare este cross country running, faţă de care se de diferenţiază prin distanţele mai lungi parcurse şi prin faptul că alergarea cross country este sub reglementarea Federaţiei Internaţionale de Atletism.
Printre caracteristicile curselor de trail running ar fi că sunt, în mare parte, inaccesibile pentru autovehicule (maxim 20 % din cursă se poate desfăşura pe şosea), traversează terenuri variate precum dealuri, munţi, păduri, deşerturi şi, de asemenea, alergătorii au frecvent, de urcat sau de coborât pante abrupte care pot necesita, câteodata, chiar un pic de căţărare. Nu este ceva deosebit ca, în cadrul unei curse, alergătorii să aibă de urcat, cumulat, câteva mii de metri diferenţă de nivel.
Tehnica ascensiunilor de iarna - Manualul Grivel, cap. 1,2,3
Sfaturi utile pentru utilizarea pioletului
ATAȘAREA PIOLETULUI PE RUCSAC
OPRIREA ÎN PIOLET
CONSTRUIREA UNEI ANCORE CU PIOLETUL
Profil de Ecoturist
Modalităţi de cazare
Ecoturiştii preferă facilităţi de cazare cu confort mediu sau chiar de bază, cum sunt cortul, cabana, motelul, pensiunea sau hanul.
Surse de informare
Ecoturiştii acordă mare încredere recomandărilor celorlalţi (prieteni, familie), dar şi diferite forme de materiale scrise reprezintă surse importante de informaţii. De asemenea, experienţa proprie din călătorii anterioare joacă un rol decisiv în alegerea destinaţiei. Internetul devine tot mai utilizat pentru planificarea vacanţelor ecoturistice, dar mulţi ecoturişti sunt suficient de experimentaţi pentru a-şi organiza singuri călătoria.
Cod de comportament al ecoturistului
1. Pregătirea voiajului
Alegerea unui agent de turism sau a unei organizaţii care se preocupă de minimizarea impactului activităţii turistice asupra mediului;
Alegerea unui promotor sau a unei agenţii de turism care oferă o şedinţă de pregătire despre modul cum trebuie să se comporte la locul de destinaţie sau să folosească echipamentele în vederea protejării mediului înconjurător;
Informarea în legătură cu habitatul natural şi cu valorile culturale ale zonei;
Adaptarea comportamentului propriu şi a codului de conduită la valorile zonei vizitate.
2. Respectarea următoarelor reguli
- Interdicţia accesului în zone nepermise publicului
- Respectarea marcajelor
- Informarea tour-operatorilor, autorităţilor şi vizitatorilor asupra încălcării oricărei reguli care poate afecta habitatul natural şi cultural.
11 Decembrie - Ziua Internațională a munților
Uniunea Europeană şi ONU sărbătoresc din anul 2003 “Ziua Internaţională a Muntelui”, pe 11 decembrie, cu scopul de a informa populaţia în legătura cu importanţa munţilor pentru viaţă, în general, dar şi ca sursă de materii prime regenerabile, zone pentru recreere şi turism, dar şi cu diversitate culturală. Regiunile muntoase ocupă aproximativ 26% din suprafața Terrei și aproxmativ 12% din populația lumii locuiește în zonele montane.Ultimele descoperiri științifice arată că schimbările climatice vor crește frecvența și intensitatea hazardelor naturale în zonele montane. Din acest motiv, protejarea infrastructurii împotriva dezastrelor naturale este o preocupare importantă a Uniunii Europene. „În acest context, proiectul “Monitor II” (Practical Use of Monitoring in Natural Disaster Management) finanțat prin fonduri europene, urmărește să îmbunătățească informația necesară experților în situații de urgență, factorilor de decizie și serviciilor civile de protecție în caz de dezastru”, se arata într-un comunicat de presă al organizației Monitor II. Acest proiect se derulează în șapte țări din sud–estul Europei, printre care și România, fiind finanțat prin Programul de Cooperare Transnațional pentru Europa de Est. Instituția care reprezintă România este Regia Națională a Pădurilor Romsilva.
Ecoturism - delimitari conceptuale
În 1996, Uniunea Mondială pentru Conservare formulează propria definiție astfel:
Ecoturismul este călătoria responsabilă față de mediu în zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii (și a oricăror atracții culturale trecute și prezente), care promovează conservarea, are un impact negativ scăzut și asigură o implicare socio-economică activă și aducătoare de beneficii pentru populația locală.
Definiția ecoturismului adoptată și promovată de Asociația de Ecoturism din România:
Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale direct legate de natură.
Hector Ceballos-Lascurain a promovat termenul de „ecoturism” în Iulie 1983, pe când era atât Director General al Standardelor și Tehnologiei Generale în cadrul SEDUE (Ministerul Mexican al Dezvoltării Urbane și Ecologiei) și membru fondator al PRONATURA (o ONG mexicană conservatoare cu influență. PRONATURA făcea lobby pentru conservarea mlaștinilor din nordul Yucatanului ca fiind habitate de hrănire și reproducere a Falmingoului American Totuși termenul a fost folosit mai înainte de Claus-Dieter (Nick) Hetzer, un academician și aventurier din cadrul Forumului Internațional din Berkeley CA, consemnând termenul în 1965 și conducând primele ecotururi în Yucatan la începutul anilor 1970.
Ecoturismul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- Conservarea și protecția naturii;
- Folosirea resurselor umane locale;
- Caracter educațional, respect pentru natură prin conștientizarea turiștilor și a comunităților locale;
- Impact negativ minim asupra mediului natural, cultural și social.
Concluzie
Ecoturismul este o formă de turism desfăşurată în arii naturale, al cărui scop îl reprezintă cunoaşterea şi aprecierea naturii şi culturii locale, care presupune măsuri de conservare şi asigură o implicare activă, generatoare de beneficii pentru populaţia locală.