Destinatii turistice
Lacul Albastru, o frumusețe exotică în inima Maramureșului
Când vezi în fotografii ochiul de apă de un albastru intens, te-ai gândi că privești un lac dintr-un spațiu mult mai exotic, poate din jungla mayașă din Mexic unde puțurile care se deschid în inima stâncilor lasă să se vadă o apă de un turcoaz aproape magic. Dar Lacul Albastru se află în județul Maramureș, lângă Baia Sprie, și abia acum începe să fie descoperit de către turiști, de când o echipă de voluntari harnici i-au sporit frumusețea prin grija lor pentru curățenie.
Povestea Deltei Văcărești, în imagini
În 2011, a descoperit prin obiectivul aparatului în mijlocul BucureÈ™tiului, sub gunoaie È™i vegetaÈ›ie arsă, o comoară a naturii – Delta VăcăreÈ™ti. De atunci a făcut zeci de sesiuni fotografice prin care a documentat biodiversitatea impresionantă dintre blocurile din cartierul Berceni È™i s-a implicat în campania lansată de SalvaÈ›i Delta È™i National Geographic de instituire a ariei protejate pe suprafaÈ›a deltei. După ani de eforturi, campania e la un pas de succes, dar autoritățile tărăgănează decizia finală. Până atunci, Helmut Ignat explică prin fotografiile lui de ce e important să protejăm Delta VăcăreÈ™ti, care ar putea fi prima arie protejată din interiorul BucureÈ™tiului.
Cum aÅ£i descoperit Delta VăcăreÅŸti ÅŸi ce înseamnă pentru dumneavoastră acest loc?
Am primit o misiune de la National Geographic România pentru realizarea unui reportaj despre acest loc, în legătură cu care circulau zvonuri interesante. Primele contacte, în februarie 2011, au fost dezolante: un dig betonat plin de gunoaie, un câmp cu vegetaÅ£ie arsă pe multe hectare, stuf uscat, copaci tăiaÅ£i, câini agresivi etc. Treptat însă, faună, flora ÅŸi peisajele mereu altele, în ciuda dimensiunilor relative mici, mi-au depăşit cu mult aÅŸteptările. Din conÅŸtientizarea valorii ecosistemului ÅŸi documentarea pentru reportaj a apărut ÅŸi ideea Parcului Natural, transformată într-un proiect concret, gestionat cu pasiune de membrii unui grup de iniÅ£iativă (NaÅ£ional Geographic, SalvaÅ£i Delta, Ecopolis, Kogayon). Îmi aduc aminte cu plăcere ca prima menÅ£iune despre un model de referinţă – Costanera Sur din Buenos Aires – am găsit-o chiar într-un material întâlnit în “Green Report”. Ulterior, în drum spre Antarctica, chiar am reuÅŸit să vizitez acest loc.
Relieful Glaciar din Romania
In prezent, ghetarii ocupa 16,24 milioane km2, ceea ce reprezinta 10 % din suprafata uscatului terestru. In conditiile climatice actuale, ghetarii (al caror numar a fost estimat intre 70 000 si 200 000) sunt raspanditi pe glob la diferite altitudini, din zonele polare pana la Ecuator. In zonele polare ghetarii ajung sa acopere, in intregime, relieful, cu o mantie avand grosimi de mii de metri si detin aproximativ 99 % din suprafata ocupata de ghetari (de altfel, Antarctica si Groenlanda sunt singurele regiuni acoperite cu mari calote glaciare). Spre Ecuator ocupa numai unele suprafete restranse la circurile glaciare, situate in cei mai inalti munti. Dintre regiunile montane in care se gasesc ghetari se pot enumera: Muntii Stancosi, Muntii Anzi, Alpii Scandinavi, Muntii Alpi, Muntii Caucaz, Podisul Pamir, Muntii Hindukus, Alpii Noii Zeelande, Kilimandjaro, Ruwenzori etc.
5 minuni ale naturii mai puţin cunoscute de români
RezervaÅ£iile naturale unde pot fi văzute plante precum bujorul de stepă sau pădurea de liliac ÅŸi poienile narciselor sunt destinaÈ›ii mai puÅ£in cunoscute de români. Românii îndrăgostiÈ›i de natură pot vizita o serie de rezervaÈ›ii naturale care adăpostesc adevărate minuni ale naturii. Este vorba de locuri unice în lume. Aceste arii protejate sunt situate în general în zone uÈ™or accesibile.
1. RezervaÈ›ia de Paeonia tenuifolia de la Zau de Câmpie
Localitatea Zau de Câmpie din judeÈ›ul MureÈ™ adăposteÈ™te una dintre cele mai interesante plante. Este vorba de bujorul de stepă sau Paeonia tenuifolia, o plantă care a supravieÈ›uit în câteva locuri de pe planetă, din timpul ultimei perioade glaciare. Varietăți ale bujorului de stepă pot fi întâlnite în MunÈ›ii Caucaz, în Ucraina È™i în Serbia. Varietatea românească poate fi întâlnită doar într-o mică rezervaÈ›ie cu o suprafață de 3,5 hectare, situată în localitatea mureÈ™eană. RezervaÈ›ia a fost creată în anul 1932, de către marele savant Alexandru Borza, cel care a înfiinÈ›at È™i Parcul NaÈ›ional Retezat, dar È™i Grădina Botanică din Cluj. Bujorul de stepă are flori sângerii, care pot fi admirate doar timp de o săptămână, la începutul lunii mai. Cei care doresc să meargă în Zau de Câmpie pot să ajungă cu maÈ™ina pe È™oseaua care leagă comuna de oraÈ™ul LuduÈ™ È™i care are o lungime de aproximativ 15 kilometri sau cu trenul, pe calea ferată dintre LuduÈ™ È™i BistriÈ›a. În Zau de Câmpie mai poate fi admirat È™i un frumos castel, care a devenit orfelinat È™i care a fost construit de un conte îndrăgostit de una dintre fiicele È›arului Rusiei. De asemenea, pasionaÈ›ii de pescuit pot să îÈ™i încerce norocul pe malul unuia dintre lacurile care înconjoară ca o salbă micuÈ›a comunitate. TuriÈ™tii se pot caza în LuduÈ™, unde există un hotel de trei stele, o cabană È™i pensiuni, sau pot să îÈ™i încerce norocul la localnici.
Link util: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bia_de_bujori_Zau_de_C%C3%A2mpie
Masivul Siriu
„Vino cu mine pînă colea, în munÅ£ii Buzăului ÅŸi poate că vei petrece pe acolo ÅŸi tu câteva minute plăcute, rătăcind cu ochii pe plaiuri încîntâtoare iar cu auzul ÅŸi gîndul prin fantasticele regiuni ale basmelor vînătoreÅŸti" - AL. ODOBESCU - Pseudokineghetikos
Masivul Siriu este situat aproximativ în partea centrală a CarpaÅ£ilor de Curbură. Alături de masivele Podu Calului ÅŸi Penteleu, formează ceea ce este cunoscut sub numele de „MunÅ£ii Buzăului", nume împrumutat de la rîul care, impreuna cu alfuenÅ£ii săi, ii străbate ÅŸi ii desparte în numeroase unităţi ÅŸi subunităţi, fiecare cu o fizionomie proprie ÅŸi cu un anumit har turistic.
MunÅ£ii Buzăului se întind pe o suprafaţă de aproape 1 900 km2, fiind încadraÅ£i în vest de MunÅ£ii CiucaÅŸ, în est de MunÅ£ii Vrancei, în sud de culmile SubcarpaÅ£ilor de Curbură, iar în nord de Clăbucetele Întorsurii. Limitele Limita faţă de munÅ£ii din est ÅŸi vest se poate urmări în lungul văilor Buzău, Siriu în vest, Bîsca Mică, Bîsca Mare în est, respectiv al unor înÅŸeuări largi (între vîrful Puru Mare ÅŸi IvăneÅ£u În sud-est, LăcăuÅ£i — MenesberÅ£ în nord-est) ÅŸi culmi joase.
Rocile din care sînt formaÅ£i sînt predominant reprezentate prin gresii, argile ÅŸi marne. Cea mai mare parte a Masivului Siriu este formată din bancuri groase de gresii, care, frecvent, trec în microconglomerate. Este o formaÅ£iune grosieră, dură, rezistentă, de culoare cenuÅŸie, care alcătuieÅŸte principalele culmi ale acestor munÅ£i denumită de geologul I. Popescu VoiteÅŸti „gresia de Siriu", dat fiind frumoasa ÅŸi larga desfăşurare a ei în acest masiv.
Parcul Dendrologic de la Arcalia
La 17 km de oraÈ™ul BistriÈ›a se află un loc mai puÈ›in cunoscut pentru iubitorii de natură È™i anume parcul dendrologic de la Arcalia, localizat în satul Arcalia, comuna Åžieu MăgheruÅŸ. Cu o suprafață de aproximativ 16 ha, la care se adaugă livada cu o suprafață de aproximativ 1h È™i Castelul Bethlen, vizitatorii pot vedea aici o varietate de arbuÈ™ti, arbori È™i plante ce se regăsesc nu doar pe teritoriul Romniei ci È™i în diferite zone din lume: salcâmul japonez, scumpia, liridendronul, stejarul pedunculat, oÅ£etarul, salcâmul japonez, chiparosul de baltă, stejarul american (Quercus imbricaria), bradul argintiu (Abies concolor), molidul caucazian (Picea orientalis), pinul de mătase (pinus strobes), nucul american (Juglans nigra), teiul laciniat (Tilia platyphyllos), bradul balsamifer, magnolia (Magnolia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera) etc.
Parcul dendrologic are o formă trapezoidală È™i este presărat cu alei tematice se întinde în jurul castelului Bethlen construit în jurul anului 1850 de către contele Bethlen Balazs È™i familia sa de grofi maghiari. Castelul adăposteÈ™te o sală de conferinÈ›e, o sală de seminar, o sală de lectură È™i Biblioteca Francofoniei iar din 1963, castelul È™i întreaga zonă rezidenÈ›ială a intrat în posesia Universității BabeÅŸ-Bolyai care a deschis aici un Centru de Cercetări Biologice ÅŸi Geologice.
Surse:
- http://www.romaniaturistica.ro/parcul-dendrologic-arcalia
- http://www.financiarul.ro/2013/07/11/castele-nestiute-ale-romaniei-castelul-bethlen-din-arcalia/
Mai multe articole...
Sustinem
