Campanulele

...cîte gînduri nu-Å£i evocă frumoasa campanulă carpatică (Campanula carpatica), găsită din Rarău ÅŸi pînă în Bucegi, crescînd singuratică pe un colÅ£ de stîncă ? Stînca e albă. Ici ÅŸi colo brîie de muÅŸchi sînt trase pe ea, cu cîteva tufiÅŸoare de feriguÅ£e mărunte ÅŸi încolo nimic. Pe un colÅ£ mai proeminent, singură campanula creÅŸte, îÅŸi întinde trunchiÅŸorul ei verde cu multe frunze, pentru ca să-ÅŸi clatine frumoasele flori albastre în formă de clopot larg, cu limba formată din trei stigmate galbene. Dedesubt e prăpastia adîncă, în fundul căreia curge zglobie apa de munte limpede ÅŸi iute. Sus, o ÅŸuviţă de cer albastru, ca ÅŸi floarea de pe stîncă..."

Campanula este unul din genurile familiei Campanulaceae, avand denumirea generica de clopotei (datorata formei). Genul include aproximativ 300 de specii si mai multe subspecii, distribuite uniform in emisfera nordica, avand cea mai mare diversitate in zona mediteraneana si in Caucaz. Include specii anuale, bienale si perene cu dimensiuni variind de la cativa centimetri, la speciile alpine, pana la 2 metri, la plantele din zona campiilor temperate.Frunzele sunt alternate, sesile, deseori de forme diferite pe aceeasi planta, mai mari la baza si mai mici spre varf. Florile sunt prinse fie intr-o inflorescenta, fie singure. Au forma de clopot. Corola are 5 lobi (2-5 cm sau mai mult)  , cea mai freventa este culoarea albastra sau purpurie, mai rar alb sau roz.

Intr-o succinta prezentare, cele mai intalnite campanule in flora tarii noastre sunt: Campanula rotundifolia, C. trachelium, C. patula ,  C. rapunculoides, C. persiciforma,  C. napuligera, C. medium, C. cochlearifolia, C. rapunculoides, C. alpina, C. glomerata, C. carpatica.

Albăstrica - Campanula rotundifolia

Inaltime intre 10-60 cm. Este frecvent inalnita in zona alpine inferioara, in raristi de padure, pe stancarii etc, preferand solurile slab acide.  Florile sunt lungi, 20-30 mm solitare sau in racem. Specia prezinta mai multe subspecii: ssp romanica, ssp bulgarica, ssp polymorpha etc. Numele englezesc este clopotul iepurelui, harebells.

Clopotul caprei - Campanula trachelium

Inaltime intre 30 si 100 cm. Perena, cu radacina ramificata. Tulpina erecta, cu peri aspri. rari. Frunze ovat-triunghiulare, cu marginea dintata, petiolate (exceptie cele superioare care sînt sesile, scurt paroase. Flori albastre-violet sau albastre deschis, grupate în racem. Fruct capsula. Utilizata în angine faringiene. În etajele montan si alpin, în paduri si tufisuri.

Campanula patula

Planta bienala, infloreste in lunile iunie, iulie, august. Atinge inaltimi intre 30 si 70 centimetri. Prefera solurile bogate in siliciu. Poate fi intalnita prin padurile rare si pasuni. Este larg raspandita in Europa, din Scandinavia pana in nordul Rusiei.

Clopoţei - Campanula persicifolia

Tulpina dreapta, 30—80 cm inaltime, uneori poate atinge 100 cm. Perena, cu rizom cilindric, oblic. Frunze bazale oval lanceolate, cele
tulpinale linear lanceolate, pe margine fin dintate. Inflorescenta pauciflora, cu 4—5 flori albastre, mari, de 25— 50 mm, dispuse in racem. Infloreste din iunie pana in august. Este frecventa de la cîmpie pîna în etajul subalpin, prin paduri, poieni, fanete.

Clopoţei - Campanula napuligera

Tulpina dreapta, de 10—25 cm înaltime, cu numeroase frunze alungite, ascutite, fara codite; cele de pe la mijloc sunt mai înghesuite si mai late, dintate marunt iar cele de sus înguste, nedintate.

Florile, albastre-violete, putine la numar, asezate la vîrful tulpinii si adeseori îndreptate într-o singura parte, au un calicit cu cinci dinti foarte îngusti si o corola în forma de clopot, de circa 2 cm lungime cu cinci lobi pe margini. Înfloreste în lunile iulie si august. Se gaseste prin pasuni, locuri ierboase, fanete  in Carpatii Meridionali si Apuseni.

ClopoÅ£ei pitici de stînca - Campanula cochlearifolia

Planta cu numeroase tulpini scunde, pîna la 10 cm înghesuite si cu rozete stufoase de frunze, formînd mici pîlcuri. Florile, de un albastru-deschis, stau cîte l—5 pe codite lungi, de obicei îndreptate într-o singuri parte si aplecate în jos. Caliciul este scurt, cu cinci dinti îngusti, ascutiti, adesea rasfrînti înapoi. Frunzele au codite lungi, aproape rotunde, la baza retezatei îngustate sau cu o adîncitura, cu dinti rari si ascutiti pe margini. Frunzele de pe tulpina sînt mai înguste si ascutite. Înfloreste în iunie-iulie.

ClopoÅ£ei de munte - Campanula alpina 

 Este o planta scunda, cu inaltime intre 5 si 15 centrimetri, tufoasa, cu frunze inguste, invers lanceolate. Florile pendule sunt grupate in racem, de forma campanulata, avand dimensiuni mari, 2-3 cm si lacinii lung paroase. Infloreste in lunile iulie si august prin pasunile stancoase din zona subalpina.

Clopoţei - Campanula rapunculoides

Planta bienala, cu radacini îngrosate napiform, carnoase. Frunzele bazale sunt spatulate, cele superioare lanceolate.

 Florile pedicelate sunt dispuse în raceme. Laciniile caliciului sunt liniare si lungi. Corola campanulata, lunga, este de culoare violet-albastruie. Aceasta specie se gaseste în finete, tufisuri si la marginea padurilor din regiunea de dealuri, cu climatul mai cald.

Ciucure - Campanula glomerata

Planta paroasa, neramificata atinge inaltimi intre 30 si 60 cm, uneori pana la 80 cm. Frunzele sunt dens si hispid paroase, pe fata, iar pe spate cenusiu tomentoase. Infloreste din iunie pana in septembrie. Este frecventa in paduri, tufisuri si fanete pana in regiunea subalina. Pot fi intalnite mai multe subspecii: ssp farinose, ssp. elliptica, ssp glomerata.

Cădelniţa - Campanula carpatica

Este o planta robusta, cu tulpina erecta ce atinge inaltimi intre 10 si 40 cm, uneori de 60 cm. Florile sunt numeroase, in raceme sau panicule. Corola este mai lunga, atingand 1-3 cm. Creste pe stancarii umbrite din etajul montan superior si subalpin.

Bibliografie: 

1. Al. Beldie, C. Pridvornic - Flori din munții noștri, Ed. Științifică, București, 1959
2. www.wikipedia.org

• Prec
• Mai departe