ecoturism

  • Biertan - una dintre primele aÅŸezări săseÈ™ti

    Print Friendly, PDF & Email

    Satul se află în nordul judeÅ£ului Sibiu, la aproximativ 80 km depărtare de municipiul Sibiu ÅŸi este una dintre primele aÅŸezări germane din Transilvania. AtracÅ£iile turistice din această zonă sunt numeroase: ansamblul rural ”Centrul Istoric” din satul RichiÅŸ, situl rural Biertan, ansamblul Bisericii Evanghelice fortificate din Biertan, complexul arhitectural medieval amplasat în centrul satului - care adăposteÅŸte Turnul Mausoleu, Turnul de Poartă, Turnul Catolicilor, Turnul Slăninilor, Turnul Å¢esătorilor iar în partea de est o aÅŸa numită închisoare cu rol simbolic pentru cuplurile căsătorite care se certau (erau închiÅŸi aici timp de mai multe zile ÅŸi erau nevoiÅ£i să se hrănească cu un singur rând de tacâmuri). Cetatea, formată din biserică ÅŸi fortificaÅ£iile menÅ£ionate mai sus, a fost construită în jurul anului 1512 în stil gotic ÅŸi se regăseÅŸte pe lista Patrimoniului UNESCO.

    Anual, la Biertan se organizează festivalul "Întâlnirea saÅŸilor" ce îmbină parade de port popular, dansuri populare È™i alte tradiÅ£ii.
     

     

    Print Friendly, PDF & Email
  • Parcul Dendrologic de la Arcalia

    Print Friendly, PDF & Email

     

    Castelul BethlenLa 17 km de oraÈ™ul BistriÈ›a se află un loc mai puÈ›in cunoscut pentru iubitorii de natură È™i anume parcul dendrologic de la Arcalia, localizat în satul Arcalia, comuna Åžieu MăgheruÅŸ. Cu o suprafață de aproximativ 16 ha, la care se adaugă livada cu o suprafață de aproximativ 1h È™i Castelul Bethlen, vizitatorii pot vedea aici o varietate de arbuÈ™ti, arbori È™i plante ce se regăsesc nu doar pe teritoriul Romniei ci È™i în diferite zone din lume: salcâmul japonez, scumpia, liridendronul, stejarul pedunculat, oÅ£etarul, salcâmul japonez, chiparosul de baltă, stejarul american (Quercus imbricaria), bradul argintiu (Abies concolor), molidul caucazian (Picea orientalis), pinul de mătase (pinus strobes), nucul american (Juglans nigra), teiul laciniat (Tilia platyphyllos), bradul balsamifer, magnolia (Magnolia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera) etc.
    Parcul dendrologic are o formă trapezoidală È™i este  presărat cu alei tematice se întinde în jurul castelului Bethlen construit în jurul anului 1850 de către contele Bethlen Balazs È™i familia sa de grofi maghiari. Castelul adăposteÈ™te o sală de conferinÈ›e, o sală de seminar, o sală de lectură È™i Biblioteca Francofoniei iar din 1963, castelul È™i întreaga zonă rezidenÈ›ială a intrat în posesia Universității BabeÅŸ-Bolyai care a deschis aici un Centru de Cercetări Biologice ÅŸi Geologice.

     Surse:

    • http://www.romaniaturistica.ro/parcul-dendrologic-arcalia
    • http://www.financiarul.ro/2013/07/11/castele-nestiute-ale-romaniei-castelul-bethlen-din-arcalia/
    Print Friendly, PDF & Email
  • Raport de tura

    Print Friendly, PDF & Email

    Prezentarea acestor trasee apartine exclusiv Asociatiei de Ecoturism Azimut. Suplimentar, va oferim si trackurile GPS rezultate in urma acestor drumetii, care pot fi descarcate si utilizate la libera alegere. Precizam ca nu ne asumam nicio responsabilitate legat de starea marcajelor, siguranta parcurgerii traseelor sau fidelitatea descrierilo.

    Print Friendly, PDF & Email
  • Șaru Dornei-plai de legendă

    Print Friendly, PDF & Email

    Într-o legendă ce încă mai circulă printre localnici, se spune că DragoÈ™ Vodă, trecând din MaramureÈ™, prin pasul Prislop, pe Valea BistriÈ›ei Aurii, ar fi poposit la Iacobeni. La o vânătoare pe muntele OuÈ™oru, a rănit o căprioară. Pornit în urmărirea ei, a cunoscut-o pe frumoasa Dorina de care s-a îndrăgostit. Revenind după câÈ›iva ani la căsuÈ›a de pe malul apei, DragoÈ™ află că este plecată cu cioporul de oi spre muntele Călimani. Plecând în cautarea ei, fata nu-l recunoaÈ™te, se ascunde È™i este rănită de săgeata voievodului care credea ca a dat peste o sălbăticiune. Astfel continuă legenda mergând pe urma Șirului Dorinei (Șaru Dornei), DragoÈ™ Vodă a trăit cea mai neagră zi (Neagra Șarului) atunci când È™i-a ucis iubita.

    Comuna È˜aru Dornei este situată în Depresiunea Dornelor, în spatele masivului Călimani, pe un spaÈ›iu intramontan dominat de terase, nefiind prielnic agriculturii, de-a lungul râurilor Neagra, SăriÈ™orul Mare È™i afluenÈ›ii acestora. Pe versanÈ›i domină pădurile È™i pășunile alpine. În această pitorească zonă a plaiurilor moldovene, numită de turiÈ™tii străini, È™i ”Tirolul românesc”, există nenumărate posibilități de petrecere a timpului, descoperind locuri cu un potenÈ›ial turistic greu de imaginat. 

    Peisajele de la È˜aru Dornei sunt obiective turistice de sine stătătoare, localitatea beneficiind în acelaÈ™i timp, de o reÈ›ea bine pusă la punct de pensiuni turistice È™i agroturistice, unde cei sosiÈ›i sunt primÈ›i cu ospitalitate È™i inedit. DrumeÈ›ilor fără astâmpăr, le fac cu ochiul mai multe puncte de atracÈ›ie cum ar fi: RezervaÈ›ia de JnepeniÈ™ Pinus-Cembra ce cuprinde pădurile È™i jnepeniÈ™urile situate la izvorul pârâului Neagra Șarului înspre vârful RachitiÈ™, unde apare frecvent printre jnepeniÈ™uri un arbust ocrotit numit smârdarul, ce colorează în roÈ™u aprins întreg covorul vegetal. Apoi RezervaÈ›ia 12 Apostoli ce adăposteÈ™te multe figuri zoomorfe È™i antropomorfe, care parcă sunt sculptate în lava cimentată de intemperii.

    Aceste forme stâncoase au inspirat mai ales folclorul din zonă. La fel de apreciată de turiÈ™ti este È™i RezervaÈ›ia Tinovul È˜aru Dornei localizată înainte de intrarea în localitatea Neagra Șarului (una din aÈ™ezările ce aparÈ›in comunei Șaru Dornei), în apropiere de È™oseaua ce duce la Gura Haitii. Prin grija serviciilor Salvamont au fost create trasee turistice care scot în evidență peisajul deosebit al zonei.

    La È˜aru Dornei există nenumărate posibilități turistice. LipseÈ™te iniÈ›iativa. FrumuseÈ›ea locurilor ar putea atrage mulÈ›i turiÈ™ti dacă promovarea ar fi pe măsură.

     

    Print Friendly, PDF & Email

Sustinem