Destinatii turistice
Lacul Albastru, o frumusețe exotică în inima Maramureșului
Când vezi în fotografii ochiul de apă de un albastru intens, te-ai gândi că privești un lac dintr-un spațiu mult mai exotic, poate din jungla mayașă din Mexic unde puțurile care se deschid în inima stâncilor lasă să se vadă o apă de un turcoaz aproape magic. Dar Lacul Albastru se află în județul Maramureș, lângă Baia Sprie, și abia acum începe să fie descoperit de către turiști, de când o echipă de voluntari harnici i-au sporit frumusețea prin grija lor pentru curățenie.
Povestea Deltei Văcărești, în imagini
În 2011, a descoperit prin obiectivul aparatului în mijlocul Bucureștiului, sub gunoaie și vegetație arsă, o comoară a naturii – Delta Văcărești. De atunci a făcut zeci de sesiuni fotografice prin care a documentat biodiversitatea impresionantă dintre blocurile din cartierul Berceni și s-a implicat în campania lansată de Salvați Delta și National Geographic de instituire a ariei protejate pe suprafața deltei. După ani de eforturi, campania e la un pas de succes, dar autoritățile tărăgănează decizia finală. Până atunci, Helmut Ignat explică prin fotografiile lui de ce e important să protejăm Delta Văcărești, care ar putea fi prima arie protejată din interiorul Bucureștiului.
Cum aţi descoperit Delta Văcăreşti şi ce înseamnă pentru dumneavoastră acest loc?
Am primit o misiune de la National Geographic România pentru realizarea unui reportaj despre acest loc, în legătură cu care circulau zvonuri interesante. Primele contacte, în februarie 2011, au fost dezolante: un dig betonat plin de gunoaie, un câmp cu vegetaţie arsă pe multe hectare, stuf uscat, copaci tăiaţi, câini agresivi etc. Treptat însă, faună, flora şi peisajele mereu altele, în ciuda dimensiunilor relative mici, mi-au depăşit cu mult aşteptările. Din conştientizarea valorii ecosistemului şi documentarea pentru reportaj a apărut şi ideea Parcului Natural, transformată într-un proiect concret, gestionat cu pasiune de membrii unui grup de iniţiativă (Naţional Geographic, Salvaţi Delta, Ecopolis, Kogayon). Îmi aduc aminte cu plăcere ca prima menţiune despre un model de referinţă – Costanera Sur din Buenos Aires – am găsit-o chiar într-un material întâlnit în “Green Report”. Ulterior, în drum spre Antarctica, chiar am reuşit să vizitez acest loc.
Relieful Glaciar din Romania
In prezent, ghetarii ocupa 16,24 milioane km2, ceea ce reprezinta 10 % din suprafata uscatului terestru. In conditiile climatice actuale, ghetarii (al caror numar a fost estimat intre 70 000 si 200 000) sunt raspanditi pe glob la diferite altitudini, din zonele polare pana la Ecuator. In zonele polare ghetarii ajung sa acopere, in intregime, relieful, cu o mantie avand grosimi de mii de metri si detin aproximativ 99 % din suprafata ocupata de ghetari (de altfel, Antarctica si Groenlanda sunt singurele regiuni acoperite cu mari calote glaciare). Spre Ecuator ocupa numai unele suprafete restranse la circurile glaciare, situate in cei mai inalti munti. Dintre regiunile montane in care se gasesc ghetari se pot enumera: Muntii Stancosi, Muntii Anzi, Alpii Scandinavi, Muntii Alpi, Muntii Caucaz, Podisul Pamir, Muntii Hindukus, Alpii Noii Zeelande, Kilimandjaro, Ruwenzori etc.
5 minuni ale naturii mai puţin cunoscute de români
Rezervaţiile naturale unde pot fi văzute plante precum bujorul de stepă sau pădurea de liliac şi poienile narciselor sunt destinații mai puţin cunoscute de români. Românii îndrăgostiți de natură pot vizita o serie de rezervații naturale care adăpostesc adevărate minuni ale naturii. Este vorba de locuri unice în lume. Aceste arii protejate sunt situate în general în zone ușor accesibile.
1. Rezervația de Paeonia tenuifolia de la Zau de Câmpie
Localitatea Zau de Câmpie din județul Mureș adăpostește una dintre cele mai interesante plante. Este vorba de bujorul de stepă sau Paeonia tenuifolia, o plantă care a supraviețuit în câteva locuri de pe planetă, din timpul ultimei perioade glaciare. Varietăți ale bujorului de stepă pot fi întâlnite în Munții Caucaz, în Ucraina și în Serbia. Varietatea românească poate fi întâlnită doar într-o mică rezervație cu o suprafață de 3,5 hectare, situată în localitatea mureșeană. Rezervația a fost creată în anul 1932, de către marele savant Alexandru Borza, cel care a înființat și Parcul Național Retezat, dar și Grădina Botanică din Cluj. Bujorul de stepă are flori sângerii, care pot fi admirate doar timp de o săptămână, la începutul lunii mai. Cei care doresc să meargă în Zau de Câmpie pot să ajungă cu mașina pe șoseaua care leagă comuna de orașul Luduș și care are o lungime de aproximativ 15 kilometri sau cu trenul, pe calea ferată dintre Luduș și Bistrița. În Zau de Câmpie mai poate fi admirat și un frumos castel, care a devenit orfelinat și care a fost construit de un conte îndrăgostit de una dintre fiicele țarului Rusiei. De asemenea, pasionații de pescuit pot să își încerce norocul pe malul unuia dintre lacurile care înconjoară ca o salbă micuța comunitate. Turiștii se pot caza în Luduș, unde există un hotel de trei stele, o cabană și pensiuni, sau pot să își încerce norocul la localnici.
Link util: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bia_de_bujori_Zau_de_C%C3%A2mpie
Masivul Siriu
„Vino cu mine pînă colea, în munţii Buzăului şi poate că vei petrece pe acolo şi tu câteva minute plăcute, rătăcind cu ochii pe plaiuri încîntâtoare iar cu auzul şi gîndul prin fantasticele regiuni ale basmelor vînătoreşti" - AL. ODOBESCU - Pseudokineghetikos
Masivul Siriu este situat aproximativ în partea centrală a Carpaţilor de Curbură. Alături de masivele Podu Calului şi Penteleu, formează ceea ce este cunoscut sub numele de „Munţii Buzăului", nume împrumutat de la rîul care, impreuna cu alfuenţii săi, ii străbate şi ii desparte în numeroase unităţi şi subunităţi, fiecare cu o fizionomie proprie şi cu un anumit har turistic.
Munţii Buzăului se întind pe o suprafaţă de aproape 1 900 km2, fiind încadraţi în vest de Munţii Ciucaş, în est de Munţii Vrancei, în sud de culmile Subcarpaţilor de Curbură, iar în nord de Clăbucetele Întorsurii. Limitele Limita faţă de munţii din est şi vest se poate urmări în lungul văilor Buzău, Siriu în vest, Bîsca Mică, Bîsca Mare în est, respectiv al unor înşeuări largi (între vîrful Puru Mare şi Ivăneţu În sud-est, Lăcăuţi — Menesberţ în nord-est) şi culmi joase.
Rocile din care sînt formaţi sînt predominant reprezentate prin gresii, argile şi marne. Cea mai mare parte a Masivului Siriu este formată din bancuri groase de gresii, care, frecvent, trec în microconglomerate. Este o formaţiune grosieră, dură, rezistentă, de culoare cenuşie, care alcătuieşte principalele culmi ale acestor munţi denumită de geologul I. Popescu Voiteşti „gresia de Siriu", dat fiind frumoasa şi larga desfăşurare a ei în acest masiv.
Parcul Dendrologic de la Arcalia
La 17 km de orașul Bistrița se află un loc mai puțin cunoscut pentru iubitorii de natură și anume parcul dendrologic de la Arcalia, localizat în satul Arcalia, comuna Şieu Măgheruş. Cu o suprafață de aproximativ 16 ha, la care se adaugă livada cu o suprafață de aproximativ 1h și Castelul Bethlen, vizitatorii pot vedea aici o varietate de arbuști, arbori și plante ce se regăsesc nu doar pe teritoriul Romniei ci și în diferite zone din lume: salcâmul japonez, scumpia, liridendronul, stejarul pedunculat, oţetarul, salcâmul japonez, chiparosul de baltă, stejarul american (Quercus imbricaria), bradul argintiu (Abies concolor), molidul caucazian (Picea orientalis), pinul de mătase (pinus strobes), nucul american (Juglans nigra), teiul laciniat (Tilia platyphyllos), bradul balsamifer, magnolia (Magnolia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera) etc.
Parcul dendrologic are o formă trapezoidală și este presărat cu alei tematice se întinde în jurul castelului Bethlen construit în jurul anului 1850 de către contele Bethlen Balazs și familia sa de grofi maghiari. Castelul adăpostește o sală de conferințe, o sală de seminar, o sală de lectură și Biblioteca Francofoniei iar din 1963, castelul și întreaga zonă rezidențială a intrat în posesia Universității Babeş-Bolyai care a deschis aici un Centru de Cercetări Biologice şi Geologice.
Surse:
- http://www.romaniaturistica.ro/parcul-dendrologic-arcalia
- http://www.financiarul.ro/2013/07/11/castele-nestiute-ale-romaniei-castelul-bethlen-din-arcalia/