Bruge spune NU risipei alimentare – rezultatele sunt uimitoare
Introducere
Bruges este unul dintre cele mai active orașe din Europa în lupta contra risipei alimentare. Acest studiu de caz ilustrează călătoria acestui oraș pe calea combaterii risipei alimentare, pornind de la analizarea situației pe plan local, implicarea părților interesate în co-crearea unei strategii de prevenție și adresarea problemei acolo unde aceasta se resimte cel mai tare: risipa alimentară în domeniul sănătății și în comerțul cu amănuntul.
Context
Când te gândești la Bruge, imaginea care ți se creează în minte este cea a unui oraș pitoresc, străbătut de canale mici, locul în care s-a filmat faimoasa peliculă „In Bruges” și, desigur, delicioasa, ciocolată.
Hadeți să aflăm mai multe și despre peisajul alimentar, mai puțin cunoscut. Orașul Bruges este situat în vestul Belgiei și are o populație de 117.000 locuitori, fiind unul dintre cele mai mare orașe ale țării. Este recunoscut în lume pentru centrul său istoric care te îmbie o mulțime de restaurante și hoteluri. Zeebrugge, un sătuc aflat pe coasta Belgiei, administrat de Bruges, este un port important al țării și găzduiește o licitație de pește. Fiind o capitală provincială, orașul Bruges are un număr relativ mare de școli (printre care două școli de gătit), precum și instituții de asistență medicală. Industria agricolă și de procesare a alimentelor este slab dezvoltată din cauza caracteristicilor solului.
Cum a început totul
În 2015, Bruges a decis că este timpul să își dezvolte o strategie alimentară sustenabilă. Risipa Alimentară a devenit unul dintre cele patru subiecte importante care vor conduce mai târziu la crearea Laboratorului Alimentar Bruges (Bruges Food Lab). Într-adevăr, Laboratorul Alimentar Bruges și Mieke Hoste, alderman al mediului în orașul Bruges, au fost liderii vizionari ai acțiunilor legate de risipa alimentară. Mieke Hoste explică motivul tranziției către Zero Risipă Alimentară (Zero Food Waste): „Pentru departamentul nostru, este un subiect foarte important, deoarece reducerea deșeurilor alimentare este o modalitate excelentă de reducere a emisiilor de CO2. Totodată, joacă un rol important în atingerea obiectivelor climatice.” În studiul Drawton, reducerea risipei alimentare a fost menționată pe locul 3 în topul cel mai eficiente soluții pentru reducerea emisiei gazelor cu efect de seră, înaintea chiar a fermelor solare și a dietelor pe bază de plante.
În afară de obiectivul vizând reducerea emisiilor de CO2, Mieke consideră că problema „risipei alimentare” este un subiect ușor și distractiv de adresat. “Comunitatea locală apreciază că Bruges prioritizează problema risipei alimentare. Suntem deseori întrebați ce anume face orașul pentru a stopa risipirea hranei. Câteodată see întâmplă să fim contactați de anumiți localnici pe motiv că au o producție prea mare de dovlecei și vor să se asigure că vor fi consumați de cineva și nu vor ajunge la gunoi. Acest lucru ar fi fost imposibil în urmă cu 6 ani. Astăzi, îi ajutăm pe acești cetățeni să ia legătura cu organizațiile relevante din laboratorul de Alimente Bruges. „
Diagnosticarea risipei alimentare: un apel de conștientizare
Fiind parte integrantă a proiectului european “Dezvoltă Alimente pentru orașe inteligente” Bruges a primit finanțare pentru a-și crea o strategie alimentară urban. Mieke Hoste precizează: La începutul proiectului nu ne-am gândit să includem și risipa alimentară. Însă când am auzit cifrele și statisticile existente, într-o întâlnire cu Tristram Stuart (autor, influencer și pionier în domeniul răspândirii conștientizării despre Risipa Alimentară), ne-am hotărât să facem ceva în această privință. Statisticile mondiale estimează că o treime din toate alimentele de pe glob ajunge la gunoi. Astfel, nu doar hrana este irosită, ci și munca fermierilor, îngrășămintele, pesticidele și combustibilii fosili folosiți atât în faza de cultivare, cât și în transportul acestor produse și în depozitarea lor. FAO a calculat că risipa alimentară este responsabilă de nu mai puțin de 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Pentru Bruge a fost crucială determinarea cantității de hrană care ajunge la gunoi. Înainte de a-și formula strategia alimentară, Bruge a întocmit o analiză SWOT pentru a trece în revistă cele mai mari dificultăți în lupta contra risipei alimentare, care era principalul obstacol în calea creării unui lanț alimentar sustenabil. Abia recent, însă, au fost publicate cifrele care arată cât de mare a fost în realitate problema risipei alimentare în Bruge. Mieke Hoste explică: „Vannessa Aneca, studentă din Bruges, a efectuat o cercetare privind deșeurile alimentare în supermarketuri. Ea a constatat că nu mai puțin de 750.000 de alimente comestibile (sau 15.000 kg pe săptămână) au fost irosite de către comercianții cu amănuntul din Bruges, în fiecare an. Reducerea cu numai 20% a acestei cantități ar economisi tot atât CO2 cât2,540 de cazane solare.”
Din punct de vedere financiar, costurile pentru prevenția risipei alimentare sunt aproape egale cu cele pentru amplasarea panourilor solare. Un studiu recent confirmă beneficiile financiare. Reducerea risipei alimentare are o rentabilitate uriașă pentru investițiile în orașe. Pentru fiecare euro investit în reducerea deșeurilor alimentare, orașul economisește 8 euro.
Cu ajutorul Calculatorului de deșeuri alimentare FoodWIN, orașul Bruges a reușit să obțină o estimare precisă a alimentelor risipite la nivelul întregului oraș. Această măsurătoare a arătat că restaurantele, cetățenii, activitățile comerciale cu amănuntul și sistemul de sănătate sunt responsabile de marea parte a risipei alimentare din oraș. Mieke continuă „Numerele sunt uriașe! După ce le-am văzut, reducerea risipei alimentare a devenit un obiectiv și mai important pentru noi. Trebuia să facem ceva!
Continuarea articolului pe ecomagazin.ro
Doi economiști au primit premiul Nobel pentru munca depusă în domeniul creşterii economice sustenabile și schimbării climatice
Premiul Nobel pentru economie din acest an a fost acordat economiștilor William Nordhaus și Paul Romer pentru munca lor în domeniul creșterii durabile. Cercetările economiștilor americani se concentrează asupra modului în care schimbările climatice și tehnologia au afectat economia, potrivit BBC.
Academia Regală a Științelor din Suedia a declarat că au abordat “unele dintre cele mai urgente întrebări” ale noastre legate de modul în care se poate obține o creștere durabilă.
Duo-ul va primi nouă milioane coroane suedeze. Prof. Nordhaus, de la Universitatea Yale, a fost prima persoană care a creat un model care descrie interacțiunea dintre economie și climă, a spus academia. Prof. Romer, de la Școala de Afaceri Stern din Universitatea din New York, a arătat că forțele economice guvernează dorința firmelor de a produce noi idei și inovații.
“Constatările lor au lărgit semnificativ domeniul de aplicare al analizei economice prin construirea de modele care explică modul în care economia de piață interacționează cu natura și cunoștințele”, a spus academia în declarație.
Prof. Romer a acuzat controverse la începutul acestui an, când a demisionat în funcția de economist-șef al Băncii Mondiale după doar 15 luni de la locul de muncă. El a susținut că clasamentul Chile într-un raport “Doing Business” urmărit îndeaproape ar fi putut fi manipulat din motive politice de către președintele socialist Michelle Bachelet. A venit pe fondul rapoartelor că economistul a intrat în conflict cu colegii de la Word Bank în legătură cu o serie de probleme, inclusiv despre cultura organizației și despre utilizarea gramaticii de către economiști.
Comentând premiul, Prof. Romer a declarat reporterilor: “Cred că mulți oameni au impresia că protejarea mediului înconjurător va fi atât de costisitoare și atât de dificilă încât ei vor să ignore [acest lucru]. Dar putem să facem progrese absolut substanțiale în protejarea mediului și să facem acest lucru fără a renunța la șansa de a susține creșterea economică”.
Preluat de pe: green-report.ro
42% din producția de energie electrică a României, asigurată din surse regenerabile
Producția de energie electrică a României, în anul 2016, a fost realizată în proporție de 42,38% din surse regenerabile, iar restul de 57,62% din surse convenționale, potrivit datelor prezentate în raportul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energie (ANRE) privind rezultatele monitorizării pieței de energie electrică.
Potrivit documentului, dintre sursele regenerabile, centralele hidroelectrice au asigurat 28,86% din producția de energie electrică, urmate de instalațiil eoliene (10,13%), solar (2,60%) și biomasă (0,75%).
Cărbunele a fost a doua cea mai importantă sursă pentru producția de energie electrică realizată în 2016, cu 24,47% din total, în vreme ce reactoarele de al Cernavodă au produ 17,49%. gazele naturale au asigurat 14,99% din totalul producției, iar păcura, alături de alte surse conveționale câte 0,28%, respectiv 0,39%.
În 2016, producția națională de electricitate a fost de 61,80 TWh, adică 61,8 miliarde kWh, în scădere cu 1,3% față de anul anterior. Emisiile medii de CO2, respectiv deșeurile radioactive rezultate din producerea energiei electrice au avut valoarea de 287,11 g/kWh, respectiv de 0,003 g/kWh.
Astfel, în 2016 emisiile de CO2 ale sectorului energetic național s-au ridicat la 17.743.398 de tone.
Recent România a fost clasată pe poziția 24 din 127 în Indicele Global de Performanță Energetică al Forumului Economic Mondial. Acesta este realizat pe 18 indicatori care acopere trei domenii-cheie: creșterea economică și dezvoltare (măsura în care arhitectura energetică a unei țări sau provenineța energiei, furnizate și gestionate, susține sau diminuează creșterea economică), impactul asupra mediului și accesul la energie și securitate (măsura în care o sursele de energie sunt sigure, accesibile și diversificat).
Nou trend la nivel mondial: elevii învață în școli verzi
Multe școli la nivel mondial au înțeles importanța apropierii elevilor și studenților de natură, așa că fac demersuri in acest sens. Astfel s-a creat trendul de școli verzi, care înseamnă, printre altele, amenajarea grădinilor și a spațiilor verzi în curtea școlii.
În Singapore, de exemplu, a fost introdus în 2014 programul Greening Schools for Biodiversity de care au beneficiat 63 de școli. Programul a fost gândit pentru că oamenii care trăiesc în zonele urbane au din ce în ce mai puține oportunități de a intra în contact cu habitate naturale.
„Elevii petrec mult timp la școală și aceasta este o șansă de a învăța despre biodiversitatea din Singapore. Când văd și se bucură de păsări, fluturi și plante în fiecare zi, ajung interesați de biodiversitate și încep să își dorească să facă mai mult”, spune Linda Goh, director la NParks’ National Biodiversity Centre, cel care oferă programul. Și părinții sunt la fel de încântați de activitățile „verzi” de la școală: „Au venit acasă și mi-au povestit că pomii fructiferi din livadă au trebuit să fie acoperiți ca păsările să nu mănânce fructele. În sfârșit au înțeles că fructele cresc în copaci, și nu în supermarket”, a spus Satpal Gill, mama unor băieți gemeni de 8 ani, pentru StraitsTimes.
În România, 75 de clase de gimnaziu din peste 40 de școli din București, Brașov, Călărași, Maramureș, Mehedinți, Suceava și Ilfov au urmat în anul școlar 2015 – 2016 opționalul „Eco educație pentru Școli verzi”. Acest curs a presupus o abordare educațională bazată pe utilizarea învățării experiențiale, care presupune transmiterea de cunoștințe și formarea de abilități și atitudini prin activități practice, interactive și prin participarea la realizarea unor proiecte colective care să genereze schimbări la nivel de individ, școală și comunitate. Au fost folosite metode moderne de educație precum manualele digitale și activitățile în aer liber pentru a transforma elevii în cetăţeni activi şi responsabili.
În București, școala Ferdinand a primit medalia de aur la Concursul de proiecte firSTep pentru grădina din curte, de care au grijă elevii, îndrumați de Ionuț Bădică, de la Asociația România în Tranziție. „Ferdinand” a fost singura școală din sistemul public invitată și premiată. Pe un teren de până în 1000 de metri pătrați, elevii cultivă fructe, legume și planta aromatice, în timp ce respectă regulile permaculturii. Soiurile cultivate sunt dintre româneşti, naturale, iar seminţele au fost furnizate de unul dintre voluntari, de la propria bancă de seminţe.
Este România pregătită pentru economia circulară?
Ce este economia circulară
Conceptul de economie circulară spune, foarte concis, că, pentru a se armoniza nevoile de dezvoltare sustenabilă ale omenirii pe termen lung, este necesară optimizarea consumurilor de resurse astfel încât să risipim cât mai puţin şi să refolosim cât mai mult. Îmbunătăţirea utilizării resurselor trebuie să atingă un astfel de prag încât cantitatea de resurse naturale consumate net (adică cele extrase pentru prima dată din mediul natural) să nu pună în pericol ritmul lor de refacere naturală, în cantităţi suficiente pentru generaţiile viitoare. Este, altfel spus, o redefinire a expresiei “dezvoltare durabilă” a celebrei Comisii Bruntland, focalizată pe resurse.
Practic, economia circulară presupune eficientizarea resurselor pentru a produce mai multă valoare economică cu aceleaşi sau cu mai puţine resurse. Cum se poate obţine acest obiectiv? După un proces îndelungat de consultări între ţările membre, reprezentanţii asociaţiilor de producători din Europa şi organizaţiile non-guvernamentale interesate de promovarea economiei circulare (între care cele din Marea Britanie şi Olanda au jucat un rol foarte important), Comisia Europeană a ajuns să creioneze şi să aprobe câteva măsuri concrete, cu ocazia pachetului legislativ “economia circulară”. Acestea constau din:
Prima „boltă” de alge din lume produce zilnic oxigen cât 4 hectare de pădure
Bolta Urbană de Alge este un proiect marca ecoLogic Studio, care combină arhitectura şi biologia: pe de o parte, culturile de micro-alge, iar pe de alta, protocoale de cultivare digitale. Bolta, prima de acest fel din lume, va fi prezentată la Expo Milano 2015 şi, odată finalizată, va putea produce zilnic echivalentul cantităţii de oxigen eliberate de o pădure de patru hectare, precum şi circa 150 de kilograme de biomasă.
Proiectul celor de la ecoLogic Studio este posibil după şase ani de cercetare, în care au fost puse la punct toate detaliile care permit structurii să controleze fluxul de energie, apă şi dioxid de carbon emis, ţinând totodată cont de condiţiile meteo, de mişcările vizitatorilor şi de variabilele contextuale. Cu alte cuvinte, transparenţa, culoarea şi umbra boltei vor fi determinate, în timp real, de interrelaţiile stabilite într climat, micro-alge, vizitatori şi sistemele digitale de control. Folosind deopotrivă biologia şi tehnologiile avansate, proiectul permite folosirea optimă a luminii soarelui pentru a determina o fotosinteză accelerată a algelor, generând astfel mai mult oxigen şi mai multă umbră. Acest prototip ar putea lansa o nouă tendinţă pentru purificarea aerului din oraşele poluate, dar şi pentru un nou mod de a înţelege arhitectura şi regândi spaţiul public, oferind oamenilor şansa să interacţioneze direct cu mediul.
Preluat de pe totb.ro
Mai multe articole...
Sustinem
