Amor cubist
mi Si7 mi
1.Să mergem într-o seară departe-n mahalale
Si7 mi
Și noaptea să ne lege cu negurile ei
Sol Re mi
Să-È›i dau îmbrățiÈ™area mai vrei sau nu mai vrei
Si7 mi
Și eu să cad în focul îmbrățișării tale.
R: La margini te chem să fugim undeva
Că și sufletul meu e o mahala.
2.Ai vrea să fie iarnă, ai vrea să fie toamnă
Ai vrea ca liliacul să înflorească brusc
Să-ți fiu arheologul tu vasul meu etrusc
Ai vrea să fie-o vreme ce nu È™tii ce înseamnă.
3.Dar hai în mahalale È›inându-ne de mână
Pe străzi cu becuri stranii de-un galben violet
Când picură ciÈ™mele pe lângă un bufet
Cu firma posomorâtă È™i preÈ›uri la-ndemână.
4.Paralelipipedic trăim în nopÈ›i egale
Iubirea noastră moare într-un oraÈ™ cubist
S-o inventăm întreagă cât eÈ™ti, cât mai exist
Îmbracă-te aiurea È™i hai în mahalale.
Sustinem
