Zapada si Doage de Lemn
Do Sol
Cand simt ca se-apropie iarna
Ma bucur si chiui cat pot iu-hei
Caci vad cum se-asterne zapada
Prin munti, peste vai, peste tot
Atunci bucuria ma-ncinge
Caci vad ca degeaba nu ninge
R: Zapada si doage de lemn iu-hei
Sunt doua grozave idei
Zapada si doi bocanci grei
Sunt doua nebune idei
De-un deget zapada se-asterne
Cu ceara pe schiuri imi dau
Imi dau pe bocanci cu slanina
Si rucsacul in spate il iau
Imi trag caciulita pe frunte
Noroc si drum bun catre munte
Frumoasa-i placerea vitezei
In zbor cristiane sa faci
Sa intri prosteste in santuri
Din schiuri surcele sa faci
Atunci de viteza te saturi
Si-n loc sa schiezi vei da sfaturi
In mai cand trazneste si tuna
Un petec de nea eu mai cat
Iar de nu il gasesc nici pe-acolo
Ma apuc si schiez pe asfalt
De rade si dracul, mai frate
Sa cari doua doage in spate
Batran voi schia viata toata
Nu-mi pasa cum stiu sa schiez
Un �ioleri� eu cant pe zapada
Si viata-n cabana visez
De-ar fi sa ma-mpiedic si-n barba
Eu tot mai schiez inca o iarna
Sunt iute la drum, sunt sfarleaza
Caci am rezistenta la drum
Nici viscol, nici ger nu conteaza
Nici foamea nu-mi vine de hac
Pe munte ma simt ca acasa
Picioarele-n drum nu ma lasa
Pe munte senin sa se faca
De-acolo admiri ce-i frumos
Doar fraier sa fii sa nu-ti placa
De sus sa privesti doar in jos
In cinstea lui scot palaria