Este declarată monument al naturii dar a fost trecută È™i în cultură, fiind cultivată pentru acÈ›iunea sa farmacologică: stimulează secreÈ›iile salivare È™i gastrice, antihelmintic (combaterea viermilor intestinali), coleretic-colagog (stimulează secreÈ›ia biliară), antipiretic (combate febra) È™i antimalaric.
Culegerea sa intensă pentru întrebuinÈ›area în terapii naturiste, dar È™i ritmul de creÈ™tere foarte încet al plantei (GhinÈ›ura galbenă înfloreÈ™te odata la 10 chiar 20 de ani, iar durata sa de existență este de aproximativ 60 de ani) au dus în timp la scăderea drastică a exemplarelor acestei plante.
În anexa 9 a legii 345/2006 pentru ”modificarea ÅŸi completarea OrdonanÅ£ei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ÅŸi faunei sălbatice” GhinÈ›ura galbenă apare pe ”Lista RoÅŸie a plantelor superioare din Parcul Natural Bucegi” în categoria plantelor vulnerabile fiind posibil să fie trecută în categoria plantelor aflate în pericol de extincÈ›ie ”in viitorul apropiat dacă factorii cauzali continuă să acÈ›ioneze”.
Bibliografie: Monografie, MunÈ›ii Ceahlău – M. G. Albota, 1992Ghidul plantelor medicinale uzuale- Florentin Craciun, RECOOP, Bucuresti, 1988
Sustinem
